Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tensiunile reîncep în Egipt. Frăţia Musulmană promite să se răzbune

egipt.jpg

Tensiunile reîncep în Egipt. Frăţia Musulmană promite să se răzbune. Sursa foto:REUTERS/Mohamed Abd El Ghany

Frăţia Musulmană şi-a chemat din nou astăzi susţinătorii la proteste. Apelul vine la o zi după ce poliţia a intervenit ieri în forţă la Cairo pentru a dispersa protestele islamiştilor. Ciocnirile au lăsat în urmă cel puţin 525 de morţi, potrivit autorităţilor, sau peste 2.000, potrivit Frăţiei Musulmane. Ambasadorii Egiptului la Londra, Paris şi Roma au fost convocaţi astăzi şi li s-au transmis nemulţumirile cancelariilor occidentale.

De o lună şi jumătate, Egiptul fierbe. Dar de ieri, dă în clocot. La Cairo, în ciuda ameninţărilor lansate de autorităţi şi a stării de urgenţă, după ce Frăţia Musulmană şi-a chemat din nou susţinătorii la proteste, tensiunile au reînceput. Confreria a promis să se răzbune pentru lovitura de stat militară de pe 3 iulie şi să răstoarne guvernul instalat de armată. Manifestanţii islamişti au incendiat, astăzi, sediul administraţiei unei provincii din Cairo, aşa cum a anunţat televiziunea publică. E vorba de sediul guvernului din provincia Giza, ce face parte din metropola Cairo. Noile violenţe vin la o zi după ce poliţia a dispersat cu forţa două manifestaţii ale islamiştilor. Mai exact, a intrat cu maşinile blindate şi buldozerele în Piaţa Nahda şi Radaa Al Adawya, unde adepţii islamiştilor şi-au instalat de peste o lună corturile, cerând readucerea la putere a lui Mohamed Morsi. Liderul islamist, venit din rândurile Frăţiei Musulmane, a fost înlăturat de la putere pe 3 iulie de armată.

Potrivit bilanţului prezentat de serviciile de urgenţă subordonate Ministerului Sănătăţii, intervenţia a lăsat în urmă circa 520 de morţi şi mii de răniţi. În schimb, principala mişcare aflată în spatele protestelor susţine că numărul real al celor morţi este de peste 2.200 şi al răniţilor de peste 10.000.

De ieri, autorităţile au impus stare de urgenţă pentru o lună. Practic, unul dintre câştigurile aduse de revolta din 2011, ridicarea stării de urgenţă impusă de regimul Mubarak, a fost anihilat acum de noul guvern sprijiinit de armată.

 

Riposta islamiştilor

 

Nici simpatizanţii Frăţiei Musulmane nu s-au lăsat însă mai prejos. Au atacat forţele de ordine, inclusiv astăzi au ucis doi poliţişti în două provincii ale ţării. După intervenţia poliţiei de ieri, islamiştii au atacat aseară clădiri guvernamentale, secţii de poliţie, dar şi biserici aparţinând minorităţii copte (creştine). Ceea ce readuce în  prim-plan temerile că adepţii Frăţiei se vor răzbuna pe comunitatea creştină, pe care o acuză că a contribuit la răsturnarea lui Mohamed Morsi.  

 

Guvernul, ţinta criticilor internaţionale

 

Comunitatea internaţională a criticat însă intervenţia în forţă a poliţiei.

Ambasadorii Egiptului la Londra, Paris, Berlin şi la Roma au fost convocaţi după violenţele sângeroase de la Cairo. Marea Britanie a condamnat folosirea forţei şi le-a solicitat autorităţilor să acţioneze "cu mai multă reţinere", aşa cum a anunţat joi Ministerul britanic de Externe. Preşedintele Barack Obama şi-a întrerupt pentru scurt timp vacanţa şi a indicat că “Statele Unite condamnă ferm vărsarea de sânge şi violenţele din Egipt şi acţiunile în forţă ale guvernului interimar şi forţelor de securitate”. Totodată, preşedintele american a anunţat că va anula exerciţiile militare comune cu Egiptul, programate pentru luna viitoare. Mişcarea era însă anticipată de cabinetul egiptean.

De asemenea, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, şi-a exprimat regretul că autorităţile egiptene “au ales să folosească forţa în timp ce marea majoritate a poporului egiptean vrea un proces paşnic de tranziţie către democraţie”. Germania a apreciat că evenimentele de miercuri reprezintă o “escaladare foarte periculoasă a violenţelor”. Franţa a fost şi mai vehementă şi mai dură în exprimarea diplomatică, cerând “încetarea imediată a represiunii”. Preşedintelew Francois Hollande a cerut să fie puse în aplicare “toate măsurile necesare pentru a evita războiul civil”. Pe de altă parte,

Papa Francisc s-a rugat pentru victimele violenţelor dar şi "pentru pace, dialog şi reconciliere" în Egipt.

 

Cum se apără guvernul egiptean

 

Totuşi, într-o intervenţie televizată, noul premier egiptean, Hazem el Beblawi, a apărat intervenţia şi a explicat că autorităţile au fost nevoite să restabilească securitatea.

Premierul Beblawi a lăudat de altfel poliţia pentru că a dat dovadă de maximă reţinere. Guvernul interimar, instalat de armată a avertizat că nu va mai tolera niciun protest în genul sit-in, adică cu corturi instalate zile în şir în piaţa publică.

A fost destul de puţin convingător, iar vicepreşedintele Mohamed El Baradei, cel care dădea o mare doză de credibilitate guvernului egiptean, nu în ultimul rând pentru că este laureat al premiului Nobel pentru Pace, a anunţat că va demisiona pentru că nu îşi poate asuma nici măcar o picătură din sângele vărsat. Iar pe de altă parte, imamul din al-Azhar, cea mai înaltă autoritate sunită a ţării, a condamnat violenţele. Anunţurile contradictorii divizează mai mult ca oricând Egiptul, şi aşa rupt între adepţii secularismului şi cei ai islamismului. De altfel, mai mulţi diplomaţi occidentali au avertizat că există un mare risc ca ţara să se scufunde într-un război civil.