Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un nou Erasmus, noi promisiuni

Erasmus Plus, versiunea actuală şi îmbunătăţită a fostului program de schimburi interuniversitare, se laudă cu un buget sporit. Vorbim despre 14.5 miliarde de euro pentru şapte ani.  El se laudă şi cu o capacitate mai mare, potenţială, de schimburi interuniversitare. Iar partea inovativă este că acesta nu se adresează doar studenţilor şi că depăşeşte graniţele UE.

Un program gândit mai bine şi deschis unei mai mari categorii de candidaţi, Erasmus Plus promite că va ameliora mobilitatea celor care vor să-şi amelioreze cunoştinţele. El este numit şi  « Erasmus pentru Toţi. »

Acest nou bebeluş al Comisiei Europene regrupează sub o singură umbrelă toate programele preexistente de sport, cultură, educaţie, tineret şi formare profesională. Condiţiile de înscriere la bursele Erasmus au fost cu mult înlesnite, birocratic vorbind şi se aşteaptă deci o participare în consecinţă. Îmbinat cu programele de instruire pe tot parcursul vieţii, noul proiect ar trebui să atragă cu 40% mai mulţi studenţi, fie 4 miliarde de înscrişi aşteptaţi. La fel, acest program « îmbunătăţit » va beneficia în următorii şapte ani de 1.5 miliarde de euro în plus. 

O ameliorare substanţială a programului o reprezintă faptul ca Erasmus Plus este deschis, teoretic, şi ţărilor din vecinătatea UE, ceea ce nu era cazul până acum. Concret, tineri din Republica Moldova pot beneficia de aceste schimburi interuniversitare în aceeaşi măsură ca şi cei din UE. 

În 23 septembrie, reţeaua de radio paneuropeană EURANET a organizat o dezbatere despre Erasmus Plus la Parlamentul European la Bruxelles. Prezent la dezbatere, comisarul european al educaţiei Androula Vassiliou explică :

«  Să ne amintim că tinerii au nevoie de cunoştinţe sporite pentru a avea o viaţă îmbogăţită şi pentru a avea mai multe şanse de a găsi un loc de muncă. Erasmus este programul care le va oferi abilităţile de care au nevoie în această societate globalizată a cunoaşterii. El deschide oportunităţi pentru diferitele tipuri de oameni , dar mai ales pentru tineri, pentru a studia, pentru a avea o formare profesională, pentru a lucra ca voluntari în străinătate. Toate acestea sunt foarte importante fiindcă nu este vorba doar despre studii formale, ci despre faptul că mergând în străinătate ei capătă o experienţă culturală şi vor putea dobândi abilităţi transversale pe care nu le-ar dobândi  prin educaţia formală. Prin urmare, educaţia neformală sau informală este la fel de importantă  şi dă roade să le oferim tinerilor această posibilitate . »

De o manieră pur teoretică, Erasmus Plus ar trebui să crească şansele tinerilor şi nu numai ale lor, de a intra pe piaţa muncii.Ideea născută în anii ' 90 de învăţare pe tot parcursul vieţii, prin tehnicile moderne şi noile tehnologii care facilitează şi urmarea cursurilor la distanţă, prin internet, este asociată cu Erasmus Plus. Dar pe parcursul ultimelor două decenii, conceptul de învăţare pe tot parcursul vieţii a fost ameliorat. El se bazează astăzi mai puţin pe cunoştinţele teoretice pe care cineva şi le poate însuşi sau ameliora şi mai mult pe cunoştinţele practice.  Apoi, deşi teoretic,  la orice vârsta ar trebui să fim apţi de a dobândi noi cunoştinţe, practic , pentru realităţile pieţei muncii, ar trebui să exista o limită de vârsta până la care să se poată beneficia de acest nou concept.

Această este părerea lui Etelberto Lopes da Costa, vice preşedinte al Platformei Europene Sociale de învăţare pe tot parcursul vieţii :

« Dacă observăm criza în ţări ca Portugalia , ţara mea, sau în Spania , există în generaţia celor de 50 de ani, mulţi aflaţi la şomaj. Care sunt şansele ca ei să se mai întoarcă pe piaţa de muncă ? Foarte mici ! Să le spunem, haideţi la facultate să obţineţi un masterat sau o diplomă ? Sunt sigur că pentru majoritatea acestor oameni metoda nu merge. Trebuie deci să le oferim noi oportunităţi . De pildă, le putem oferi voluntariate pe anumite proiecte. Am acum un proiect în Portugalia despre modul ludic de a învăţa şi am mulţi voluntari, oameni curioşi, care vor să înveţe. Putem spune că aceşti voluntari dornici să înveţe îşi pot găsi un loc de muncă. »

Şi se remarcă astăzi pe piaţa de muncă un fenomen numit de specialişti « skills gap », adică o diferenţă crescândă între ceea ce se cere şi competenţele celor care caută de lucru. Diferitele tipuri de programe de învăţământ, noile tehnologii, crearea de noi reţele prin resursele informatice pot contribui la reducerea acestei diferenţe.

Iar obţinerea unei diplome rămâne importantă, cu toate ca în condiţiile actuale am fi tentaţi să credem că cine merge puţin la şcoală dar se descurcă uşor în societate, îşi poate câştiga  existenţa bine sau măcar decent.

De fapt, se pare că această este o idee greşită. În ziua de astăzi, statisticile arată că o persoană fără o diplomă obţinută în învăţământul superior, are şanse de cinci ori mai mari de a se regăsi la şomaj decât o persoană cu diplomă. 

Pentru eurodeputatul danez  Morten Lokkegaard Erasmus Plus este de fapt elementul de bază pentru creşterea economică atât de aşteptată de Europa:

« Am reuşit de fapt să mărim finanţarea pentru acest proiect cam cu 40% şi având în vedere faptul că 19 din 20 de domenii au fost reduse în timpul negocierii bugetului UE, cred că este o realizare importantă. 

Şi de ce aveam nevoie de o mărire de buget ? Fiindcă cred că este corect să spunem că Erasmus este probabil cel mai popular proiect avut vreodată de UE. Bineînţeles că aceasta se datorează faptului că aşa cum se ştie, mobilitatea  - cheia programului, mobilitatea pentru studenţi, profesori, educatori - este primordială pentru dezvoltare şi creştere economică. Este ceea ce avem nevoie acum, bineînţeles în timpul crizei, creştere economică ! Pentru a o avea, avem nevoie şi de mobilitate. Prin urmare, argumentele noastre au fost să facem recurs la Strategia 2020 de creştere economică deci nu se poate reduce bugetul Erasmus , fiindcă asta ar fi o contradicţie. Adică dacă vorbim despre creştere economică, trebuie să investim în factorii care de fapt accelerează această creştere. De fapt, nu ne putem permite să n-o facem! În cei şapte ani care vin, vorbim despre 14.5 miliarde de euro pentru Erasmus şi asta pare să fie o sumă mare, şi chiar este.dar comparată cu sumele alocate cercetării, de exemplu, ea reprezintă doar bani de buzunar !

Marele avantaj al programului este nu doar că oamenii îşi ameliorează competinţele, ceea ce este clar , a locui într-o ţară străină te obligă să înveţi limba, dar şi faptul că trebuie să te adaptezi . Şi când mergem în străinătate pentru o săptămână sau două trebuie să ne adaptăm. Şi acesta este un mare avantaj, este ca un interschimb cultural. »

În fine, la vârsta de 21 de ani Rocio Gonzales crede că timpul a sosit pentru ea să-şi încerce norocul cu o bursă Erasmus Plus în Germania, poate  în publicitate şi media, cu toate că tânăra spaniolă nu vorbeşte încă limba:

« Vreau să continui să merg la şcoală, nu ştiu exact ce vreau să fac , probabil voi aplica pentru o bursă legată de afacerile UE şi publicitate ; acesta ar fi următorul pas. Pe vremea când eram studentă în relaţii publice, vroiam să merg în SUA, dar acum aş vrea să rămân în Europa, poate în Germania. Am locuit deja în SUA şi în Italia şi acum aş vrea să încerc ceva diferit . Mai ales că piaţa germană de lucru mi se pare o bună opţiune. Sunt foarte optimistă. Cred că se face ceva cu adevărat pentru a schimba felul în care generaţiile viitoare vor putea avea educaţia de care au nevoie. » 

Bineînţeles că,  toate acestea fiind zise, ideea de a reboteza un proiect comunitar (unul din puţinele care a mers) şi de a-l dedica educaţiei cu mai mulţi bani şi cu o mai bună structură decât înainte este evident salutară.

Dar nu putem totuşi trece cu vederea faptul că Erasmus anul trecut nu şi-a putut onora obligaţiile financiare faţă de studenţii participanţi din cauză că întrega UE se afla parţial în deficit de plată.

Nu putem uita că Erasmus, înainte de a deveni Erasmus Plus, a fost o vreme sortit dispariţiei pur şi simplu şi aceasta, din nou, din cauza lipsei  de mijloace.

Se poate repeta acest scenariu ? Bineînţeles că da ! Dar doar odată cu trecerea timpului vom constata dacă entuziasmul şi promisiunile actorilor europeni care vând acest nou « produs » sunt fondate.

1418