Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Anunţul morţii imperiului american (The Guardian)

anuntul-mortii-imperiului-american-guardian.jpg

Una dintre ceremoniile ce marchează retragerea trupelor americane din Irak (Foto: Reuters/Iraqi Government)

Intervenţia militară americană din Irak trebuia să fie o demonstraţie de forţă. În decursul a nouă ani de război s-a dovedit însă a fi cel mai scump bumerang din istorie, atât în termeni financiari, cât mai ales în vieţi omeneşti.
 

Yankeii se întorc acasă. Bilanţul e înfricoşător: aproape cinci mii de militari americani au murit în acest conflict. S-au cheltuit o mie de miliarde de dolari pe război. S-au dezrădăcinat trei milioane de oameni din Irak, au murit peste un milion de irakieni şi s-a distrus o ţară arabă. Şi să nu uităm: s-a mai produs un val de extremism sectant în lumea arabă. Cu alte cuvinte, greu de spus Mission Accomplished, aşa cum a declarat preşedintele Barack Obama în discursul său emoţional, cu ocazia apropierii sfârşitului operaţiunii militare din Irak.

Cu cât vorbea Obama mai mult despre ceea ce odată numea "războiul stupid", cu atât devenea evident că şeful de la Casa Albă flutura de fapt stindardul înfrângerii. A fost anunţul morţii imperiului american, sfârşitul unei scurte perioade hegemoniale, după care fostul lider al acestei lumi unipolare a rămas singur să bată în retragere.

Le Monde: Rusia propune o rezoluţie împotriva Siriei în Consiliul de Securitate

Anunţul a venit joi şi a surprins pe toată lumea. Rusia a dezvăluit un plan de rezoluţie de condamnare a violenţelor din Siria. Este vorba de violenţele “de ambele părţi” şi conţine şi formula controversată, până ieri, de “uz de forţă disproporţionată împotriva manifestanţilor paşnici”. Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a reacţionat imediat şi a declarat că diplomaţia americană este dispusă să lucreze îndeaproape pe această temă cu reprezentanţii Federaţiei Ruse.

Ambasadorul Franţei la ONU, Gerard Araud, a calificat propunerea Rusiei drept un eveniment extraordinar, apreciind faptul că Moscova s-a decis să iasă din “inacţiunea sa din ultimele săptămâni”. Demersul a venit în contextul summit-ului Rusia-UE, unde liderii europeni şi, indirect, cei americani, au sporit presiunea diplomatică asupra Rusiei, pentru adoptarea unei rezoluţii de condamnare a situaţiei din Siria. Ultimul raport al ONU arată că peste cinci mii de persoane au fost ucise în revolta împotriva preşedintelui Bashar al-Assad.

Die Welt: Cameron trebuie să reconstruiască punţile incendiate

Premierul britanic, David Camron, este prizonierul propriului euroscepticism. Dar dacă suntem sinceri, trebuie să recunoaştem că britanicii sunt mai aproape de ţintele de rigoare bugetară, decât ar crede majoritatea. În timp ce întregul continent urlă din străfundurile plămânilor despre lipsa de disponibilitate a Londrei să depună un efort pentru asanarea crizei europene, cancelarului german, Angela Merkel, pare că i-au ajuns până peste cap aceste declaraţii. În plenul Parlamentului de la Berlin, şefa Executivului federal a subliniat că regretă decizia premierului Cameron, dar nu există îndoială asupra importanţei Marii Britanii în Uniunea Europană.

De asemenea, începe să prindă contur un curent de opinie mai calm şi mai rezervat. David Cameron nu ar fi făcut uz de veto atunci când a votat împotriva pactului de uniune fiscală. Pentru că noţiunea de veto presupune că cineva împiedică pe altcineva să pună în aplicare un plan. Dar asta nu s-a întâmplat. Uniunea fiscală merge mai departe, doar fără Marea Britanie. În plus, conceptul de rigoare bugetară nu lipseşte din tabăra londoneză. Guvernul Cameron depune eforturi serioase pentru a reduce cheltuielile publice şi datoria suverană a ţării. Aşa că semnat sau nu, pactul interguvernamental merge mai departe. La fel şi Marea Britanie. Iar cursul celor două părţi este acelaşi…

Washington Post: Sfârşitul erei Putin?

În urmă cu 20 de ani, cetăţenii sovietici ieşeau în stradă, să răstoarne un regim. Erau câteva sute şi lovitura a fost dată, de fapt, de militarii de rang înalt. Dar era o atmosferă de entuziasm şi exista speranţa de mai bine. Văzând că nimic nu s-a schimbat, cinismul a avut intrare liberă în societatea rusească, imediat după acele evenimente. Astăzi, însă, vedem o renaştere a spiritului civic în Rusia, într-o manifestare de opoziţie fără precedent în ultimele două decenii. Zecile de mii de protestatari demonstrează că în Rusia există o nouă generaţie, care vrea să facă o schimbare. Manifestanţii sunt prea tineri să îşi aducă aminte de entuziasmul din anii ’90, dar şi de dezamăgirea ce a urmat. Aşa încât disponibilitatea acestei generaţii de a-şi uni eforturile personale pentru o cauză comună este la fel de mare ca atunci.

Reacţia Guvernului rus a fost suspect de rezervată. Cu siguranţă că odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, Vladimir Putin va începe să facă uz de resursele ce îi stau la dispoziţie. Dacă tinerii vor găsi însă mijloace de a nu pierde din momentum, este doar o chestiune de timp până când Putin va fi contestat şi de organizaţii politice. Indiferent de forţele ce s-ar profila pe scena rusească în urma acestei operaţiuni, scenariul ar fi un mare pas înainte pentru democraţia în Federaţia Rusă.

Intră în dialog cu autorii RFI pe Twitter: 

 

Revista presei europene cu Laurenţiu Diaconu Colintineanu şi Magda Prelipceanu