Atacul UE impotriva bancilor (Der Spiegel)

Indiferent daca ele sunt cauza pentru haosul economic in care suntem acum sau daca au trebuit sa fie salvate cu banii contribuabililor, nu s-a pus problema integritatii institutionale a bancilor pana ieri. Ce propune grupul de lucru al UE pentru reformarea sectorului bancar condus de guvernatorul Bancii Centrale a Finlandei? Nimic mai putin decat separarea activitatilor de tranzactionare a titlurilor de stat si a produselor derivate precum si operatiuni cu hedgefonds si societati private equity de restul serviciilor traditionale oferite clientilor. Erkki Liikanen e de parere ca trebuie sa desfiintam un sistem in care “profiturile sunt private, dar pierderile publice”. Speranta sa este aceea ca diviziile cu operatiuni de mare risc sa poata fi falimentate mai usor daca sunt separate de portofoliile clientilor.
Daca acest lucru este intr-adevar posibil nu poate spune nimeni cu exactitate. Cert este ca sansele par macar sa fie mai bune mai ales in contextul in care tocmai aceste divizii au stat la baza cererilor de salvare a bancilor cu bani publici pentru a evita un colaps al intregului sistem. Un faliment al diviziei de investmentbanking ar fi provocat automat o cadere a capacitatii de creditare si ar fi produs efecte imediate in economia reala.

Nu toate bancile trebuie sa tremure in fata acestui document elaborat, printre altii, si de fostul sef al Deutsche Bank Hugo Bänziger. Separarea activitatilor ar urma sa aiba loc doar daca operatiunile cu produse riscante au o pondere semnificativa in activitatea bancii. Este posibil ca limita sa fie trasata la suma de 100 de miliarde Euro tranzactionate in titluri mobiliare. Se cere si o clarificare a contextului mai larg: Propunerea grupului Liikanen nu este nicidecum exotica. In Marea Britanie, activitatile cu clientii privati sunt deja separate de restul unitatilor, iar in SUA asa numita regula Volcker interzice bancilor tranzactionarea in nume propriu. In plus, lobby-ul sectorului financiar este extrem de puternic. SUA si Marea Britanie sunt exemple perfecte de “indulcire” a prevederilor legale in fata acestei presiuni. Comisarul Michel Barnier cunoaste aceste amanunte asa ca a catalogat raportul Liikanen drept “un bun punct de plecare”.

3% deficit: semnale contradictorii de la Puterea franceza (Le Monde)

Chiar trebuie sa ne limitam deficitul bugetar la 3% din PIB pana in anul 2013? Aceasta este intrebarea pe care si-o adreseaza mai multi politicieni socialisti in conditiile in care Guvernul anunta ca nu va ceda in fata niciunei presiuni. Chiar si daca asta inseamna economii de 30 de miliarde Euro in bugetul de stat de anul urmator.

Unii deputati socialisti se intreaba daca Executivul european nu provoaca oare o noua criza artificiala prin impunerea austeritatii mascate sub numele de “stabilitate economica” si “incredere a pietelor”. Grupul care se distanteaza de directia majoritatii argumenteaza ca tinta de deficit este una corecta si necesara, dar atunci cand conjunctura economica o va permite.

Dincolo de politicienii de stanga mai radicali, nici economistii nu sunt convinsi de planul Hollande. Ei spun ca a tine cu dintii de plafonul de 3% deficit bugetar fara a aplica niste ajustari ciclice ar fi sinucidere curata a cresterii previzionate si asa extrem de timid. Plus ca intreaga constructie a Executivului francez se bazeaza pe o crestere economica de 0,8% anul viitor, deloc sigura, ci mai degraba extrem de dorita.

Sute de probleme la centralele nucleare europene (BBC News)

Un raport european obtinut de presa occidentala dovedeste in urma testelor de stress aplicate centralelor atomice din UE ca acestea au sute de probleme descoperite de anchetatori. Costul total al reparatiilor ar insuma 25 de miliarde Euro.

Testele au fost ordonate imediat dupa dezastrul nuclear de la Fukushima (Japonia) si doreau sa arate cum ar face fata centralele atomice in situatii extreme. Documentul final va fi publicat joi, varianta obtinuta de presa precizeaza ca aproape toate din cele 143 de centrale europene au nevoie de imbunatatiri tehnice. Mai mult, se arata in textul citat, nici macar masurile convenite in urma dezastrelor de la Cernobil sau Three Mile Island nu au fost implementate in totalitate pana in prezent.

In doua state (al caror nume nu a fost precizat), doua reactoare ar avea mai putin de o ora la dispozitie pentru a aplica proceduri de siguranta in cazul in care ar ramane fara alimentare electrica. Franta, tara care depinde in proportie de 80% de energia din surse nucleare, are probleme la toate cele 58 de reactoare.