Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Barilul de petrol tinde spre suta de dolari (Le Figaro)

„Regimul preşedintelui Ben Ali, zguduit de revoltă populară” (Le Monde). „Tunisia, Algeria, Iordania, societăţi în revoltă” (La Croix). „Companiile franceze sunt foarte interesate de evoluţiile politice din Tunisia” (Les Echos). „Este mai simplu să lucrezi cu Sarkozy decât cu Mitterand sau Giscard d’Estaing” (The Times). „Le Pen, o istorie franceză sumbră” (Libération).

Presa franceză şi europeană se nelinişteşte de creșterea preţului barilului de petrol.

Barilul de petrol tinde spre suta de dolari”, scrie cu litere mari pe prima pagină Le Figaro. „Ieşirea din criză a economiei mondiale trasă de Asia  dar şi de Statele Unite stimulează cererea de petrol, al cărui curs se apropie de recordul din 2008”, este de părere cotidianul conservator. „Dacă cererea a înregistrat creşteri substanţiale, oferta dezamăgeşte. Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) are capacitatea de a mari producţia dar nu va da drumul la vane până când nivelul barilului nu va depăşi sută de dolari. Acest lucru, consideră Le Figaro, va ridica factura petrolieră a statelor importatoare şi riscă să mărească şi mai mult deficitul bugetar al ţărilor europene, ceea ce va duce la alimentarea inflaţiei. O speranţă vine dinspre Irak, ţară care a reintrat în rândul producătorilor de prim plan şi care îşi va mări anul acesta producţia”.

Ziarele franceze şi europene continuă să scrie despre situaţia din Tunisia, unde preşedintele, Ben Ali, a anunţat că se va retrage de la Putere, însă nu foarte curând, ci în 2014. Cu alte cuvinte, preşedintele Ben Ali vrea să îşi ducă până la capăt mandatul deşi se află la Putere din 1987, adică de 23 de ani.

Regimul preşedintelui Ben Ali, zguduit de revoltă populară”, afirmă Le Monde. „În ciuda concesiilor făcute de preşedinte, tunisienii continuă să înfrunte forţele de securitate”, notează marele cotidian francez.

Tunisia, Algeria, Iordania, societăţi în revoltă” – este titlul din La Croix, jurnalul catolicilor francezi. „În aceste ţări, şomajul tinerilor dar şi exasperarea faţă de regimuri autoritare şi corupte întreţin furia populară”, explică jurnalul catolicilor francezi care propune şi un reportaj la Sidi Bouzid, în Tunisia, unul din oraşele de provincie, centru al revoltei tinerilor.

Varianta electronică a ziarului Libération propune consultarea tuturor articolelor despre Tunisia în mod gratuit.

Les Echos, varianta tipărită, titrează: „Companiile franceze sunt foarte interesate de evoluţiile politice din Tunisia”. Franţa este primul partener al Tunisiei atât în termeni de locuri de muncă create (peste 100.000) cât şi de investiţii directe. Companiile franceze, 1.250 la număr, sunt lideri în Tunisia, în proiecte majore de mai multe miliarde de euro. Regimul preşedintelui Ben Ali a atribuit Franţei contracte în domenii strategice cum sunt transportul energiei şi industria de material rulant. Totuşi, ieri, premierul francez, François Fillon, a criticat „utilizarea disproporţionată a forţei de către regimul tunisian contra manifestanţilor”.

Să notăm şi alte subiecte de interes pentru francezi şi europeni la acest sfârşit de săptămână.

Cotidianul britanic The Times publică câteva confidenţe ale premierului François Fillon: „Este mai simplu să lucrezi cu Sarkozy decât cu Mitterand sau Giscard d’Estaing”. Şeful  Guvernului de la Paris evocă şi preferinţa sa pentru bucătăria engleză, melanjul social din pub-urile engleze şi chiar unele preferinţe vestimentare engleze ale soţiei sale.

Editorialul din Le Monde poartă titlul –  „Libanul, eterna victimă a diviziunilor sale interne”, iar dosarul din Le Monde – „metalele rare, arma strategică a Beijingului?”, un dosar împărţit din două părţi: „de ce Beijingul impune cote de export pentru metalele rare?” şi „cum putem ocoli China, deşi aceasta controlează 90% din exporturile de metale rare?”.

Le Pen, o istorie franceză sumbră”, consideră Libération, ziar cu simpatii socialiste. „Jean-Marie Le Pen părăseşte în acest weekend preşedinţia Frontului Naţional”. Libération povesteşte cum acest partid de extremă dreapta s-a impus în peisajul politic francez.

Corriere della Sera publică un interviu cu Marine Le Pen: „Sunt moştenitoarea politică a tatălui meu dar eu nu produc teamă nimănui”.

Dreapta vrea să introducă un contract pentru străini”, notează La Tribune de Geneve, ziar francofon elveţian. „Prin aceste convenţii, imigranţii se vor angaja să înveţe limba franceză şi respectarea legilor elveţiene”.

Datoriile statelor: Europa vrea să lovească puternic în pieţele financiare”, anunţă Les Echos, jurnal francez cu tentă economică, care subliniază că „ministrul belgian al Finanţelor evocă dublarea Fondului de stabilitate la 1.500 de miliarde de euro şi că Parisul şi Berlinul refuză să avanseze o cifră anume”.

Il Cavagliere pregăteşte aşa cum ştie el candidatura guvernatorului Băncii Naţionale Italiene, Mario Draghi, la şefia BCE”, ne informează cotidianul italian Il Foglio. Cel de-al doilea mandat al lui Jean-Claude Trichet expiră în octombrie.

Osservatore Romano, scrie pe prima pagină despre „aluviunile devastante din Brazilia, aluviuni soldate până în prezent cu 500 de morţi”. Cel mai lovit este statul Rio de Janeiro.

Presa europeană ne dă sfaturi despre cum să-i învățăm pe copii să devină bogaţi. „De mic trebuieşti învăţat să devii bogat”. Aceste sfaturi unde pot fi găsite oare decât într-o publicaţie elveţiană, săptămânalul Bilan. „Copiii de azi sunt învăţaţi de mici cu banii, cu shoppingul, iar aceste lucruri îi fac să piardă de cele mai multe ori capul. Cum să îi învăţăm să fie mai cumpătaţi cu cheltuielile?”. Ei bine, revista elveţiană este de părere că educaţia în acest domeniu începe de la vârsta de 2 ani. Acest lucru este important nu numai pentru a-i învăţa pe copii să acumuleze ci şi să evite ca odată ajunşi la maturitate, să facă datorii. Articolul din revista Bilan a fost motivat de un studiu al Comisiei Federale Elveţiene privind consumul: 85 % dintre tinerii cu vârste între 14 şi 24 de ani consideră shoppingul ca o parte importantă a vieţii lor şi, în plus, un sfert dintre ei nu se mulţumesc cu banii de buzunar daţi de părinţi. Pentru a combate acest fenomen copiii trebuie învăţaţi cu un buget săptămânal fix pe care să înveţe să-l gestioneze. Anumite şcoli au introdus chiar ore în programă în care copiii de 7-8 ani învață să cheltuie în mod raţional banii daţi de părinţi.

 
Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu