Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Biden vs Ryan: în orice caz nu timizi! (New York Times)

biden-ryan-debate.jpg

sursa: wnyt.com

A fost confruntarea vulpii bătrâne cu lupul cel tânăr. Joe Biden, actual vicepreşedinte democrat, apărând măsurile de protecţie socială pe care în majoritate le-a văzut construite cu ochii săi de la „the New Deal” încoace, şi Paul Ryan, reformatorul republican gata să întoarcă o nouă filă de istorie.

 

Un câştigător clar nu s-a conturat după dezbaterea candidaţilor la vicepreşedinţia SUA. Sondajele trebuie să mai aştepte următoarea decizie pentru a putea da o direcţie: câtă schimbare sunt americanii pregătiţi să accepte?! Confruntarea extrem de animată şi dinamică a delimitat fronturile de luptă între democraţi şi republicani, lucru care a lipsit din prima dezbatere a candidaţilor la funcţia supremă în stat. Dar, în final, deşi discuţia a avut mult mai multă substanţă, e posibil ca alegătorii să decidă în funcţie de comportamentul celor doi mai degrabă.

În timp ce Paul Ryan îşi prezenta argumentele, Joe Biden a avut deseori reacţii ce ar putea fi interpretate drept superioritate: şi-a dat ochii peste cap, a zâmbit ironic, a dat din cap dezaprobator, a ridicat mâinile în aer şi l-a întrerupt frecvent pe tânărul oponent ca şi cum l-a tratat ca pe un junior. Unii ar putea spune că Biden respingea ideile republicanului cu limbajul trupului. Alţii însă l-ar putea cataloga drept un comportament nedemn de funcţia pe care o ocupă în stat. Ryan a părut încrezător în majoritatea timpului, dar au existat momente în care bătrânul l-a redus la tăcere.

Biden s-a folosit în mod inteligent de planurile de buget elaborate de Paul Ryan înainte să fie nominalizat în echipa de candidatură, planuri pe care de altfel şi Mitt Romney le-a respins catalogându-le drept lipsite de viziune. Nu au lipsit nici remarcile despre cei 47%, dar nici alte atacuri la adresa democratului. Per total, dezbaterea a fost spectaculoasă. Exact ce îşi doreşte America de la următoarele confruntări între Barack Obama şi Mitt Romney.

Franţa a ratificat Tratatul Bugetar European (Le Monde)

Senatul francez a adoptat Tratatul European care prevede introducerea aşa numitei „reguli de aur”. Ratificarea a fost completă în momentul în care 307 senatori (atât de dreapta cât şi de stânga) au votat pentru şi doar 32 s-au pronunţat împotrivă.

Dacă în Adunarea Generală procesul a fost mai simplu, socialiştii având majoritate absolută, în Senat, tabăra Hollande nu putea trece legea fără votul dreptei din opoziţie. Comuniştii nu sunt de acord cu planul aşa că ratificarea ar fi fost în pericol dacă regulile nu erau eminamente de dreapta. Pentru a nu pierde în faţa propriului electorat, senatorii socialişti s-au grăbit să declare că reorientarea europeană prevăzută de acest document este „dorită şi obţinută de preşedintele Republicii”. În plus, socialiştii au subliniat în luările oficiale de poziţie că la acest Tratat care prevede rigoarea cheltuielilor bugetare se adaugă şi Pactul de creştere de 120 de miliarde Euro la nivel european menit să relanseze economiile din zona Euro.

Damascul acuză Turcia că ar fi minţit în legătură cu armele din avion (BBC News)

Ankara a decis zilele trecute să forţeze aterizarea unui avion ce se deplasa pe ruta Moscova-Damasc şi a confiscat o „încărcătură suspectă”. Despre arme ruseşti pentru Bashar al Assad ar fi vorba, deşi oficial nu a fost confirmată ipoteza.

Ministrul sirian de externe l-a îndemnat pe premierul turc Recep Tayyip Erdogan să arate armele public dacă într-adevăr a găsit ceva la bordul aeronavei civile. Diplomatul şef a mai spus că Erdogan ar minţi pentru a justifica atitudinea ostilă a guvernului său faţă de Siria. Şi Moscova a negat suspiciunile afirmând că operaţiunea de interceptare a avionului a pus în pericol viaţa pasagerilor, printre aceştia 17 cetăţeni ruşi. În urma acţiunii, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a amânat pe termen nedefinit o vizită pe care trebuia să o efectueze la Ankara. Relaţiile cu Siria s-au tensionat şi mai mult după incidentul de la frontieră în care un obuz a luat viaţa a cinci turci. Ankara a ripostat cu bombardamente împotriva mai multor ţinte din Siria.

Cea mai mare firmă grecească fuge în Elveţia (Der Spiegel)

Încrederea în autorităţile elene a dispărut complet. Cel mai mare concern al ţării, o fabrică de îmbuteliere de produse Coca-Cola, vrea să îşi mute sediul în Elveţia. Nu este singura firmă mare care fuge de criza grecească.

Întâi au plecat banii, acum pleacă şi firmele. A început exodul economic din Grecia. Coca-Cola Hellenic (CCH) a anunţat că îşi mută sediul în Elveţia şi că va fi cotată la bursa londoneză. Conform valorii de piaţă, firma de îmbuteliere este cea mai mare companie elenă.

Fabricile ar urma să fie păstrate în Grecia, dar fuga nu e un semn bun pentru economia elenă. Ţara e de cinci ani în recesiune şi perspectivele nu arată nici ele bine. În iulie anul acesta, rata şomajului a depăşit 25% în creştere constantă. Din cauza incertitudinii apropo de rămânerea ţării în zona Euro, multe firme îşi transferă încasările în fiecare seară în conturi din străinătate. Ar mai putea exista însă şi un alt motiv pentru plecarea CCH. Compania s-a plâns recent de creşterea nesustenabilă a impozitării.

Revista presei internaţionale cu Laurenţiu Colintineanu