Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce-l ajută Ecuadorul pe Assange? (Sueddeutsche Zeitung)

Preşedintele ecuadorian Rafael Correa nu se are bine cu observatorii critici. Că a decis să-i acorde azil fondatorului WikiLeaks are la bază două motive simple. Pe de-o parte, Correa se bucură că Assange a dezvăluit secrete despre SUA, pe de altă parte şeful statului profită de ocazie să dicteze puţin în chestiuni internaţionale.

 

Rafael Correa se crede revoluţionar. Parte din revoluţia sa este să dea amenzi jurnaliştilor care scriu nasol de el. Dacă se strâng mulţi jurnalişti incomozi atunci le închide ziarul sau postul. Aşa că ce nu i-ar putea conveni liderului de stânga atunci când Assange publică depeşele diplomatice ale Americii? Dimpotrivă, e în culmea fericirii alături de Hugo Chavez, Evo Morales sau clanul Castro.

Pe plan de imagine, Correa construieşte o acţiune de PR. America de Sud e din nou în topul ştirilor şi se arată independentă de marile puteri ale lumii. Preşedintele ecuadorian are tot dreptul să-i acorde azil lui Julian Assange. Practica ne omoară însă întotdeauna. Extrădarea în Suedia se doreşte din cauza unor acuzaţii de viol. Deci ce urmărit politic e Assange şi în baza a ce i se acordă azil politic?! În orice caz, Correa are dreptul să-şi apere ambasada de la Londra împotriva unui asalt. Dar nici de criticii săi n-ar trebui totuşi să uite.

Obama dă timpul înapoi la Guantanamo (Washington Post)

Noi reglementări ale Departamentului de Justiţie al SUA ameninţă să transforme lagărul de detenţie de la Guantanamo Bay (Cuba) înapoi în gaura neagră a dreptului internaţional. Planul a început să se contureze în luna mai, iar azi el va fi prezentat unui judecător federal la Washington.

Pe scurt lucrurile stau cam aşa: dacă se va aproba noua legislaţie, deţinuţii suspecţi de terorism de la Guantanamo nu vor mai avea decât acces limitat la serviciile unui avocat, armata va decide când, cum şi cât timp poate discuta un prizonier strategia cu reprezentantul său legal. Cu alte cuvinte, în loc să închidă închisoarea aşa cum a promis, preşedintele Barack Obama o transformă la loc într-o operaţiune secretizată în afara prevederilor legale internaţionale.

Centrul de detenţie a fost deschis în 2002 când administraţia Bush decidea să folosească baza din Cuba pentru a acoperi eventuale încălcări ale standardelor drepturilor omului. De asemenea, ideea era ca Guantanamo să nu fie sub jurisdicţia niciunui tribunal american. Au urmat procese îndelungi în care multe au fost câştigate de oponenţii regimului de încarcerare din Cuba. Ultimele evoluţii din SUA aruncă înapoi toate progresele făcute din 2004 încoace, de la cazul Rasul vs. Bush, când Guantanamo a fost trecut sub jurisdicţia justiţiei americane. Moştenirea lui Bush în cazul închisorii a fost tortura. Dacă va continua aşa, moştenirea lui Obama va fi detenţia infinită şi nemotivată.

Europa, îngrijorată de reactoarele sale nucleare (Le Figaro)

Mii de defecte au fost găsite de inspectori la reactorul unei centrale belgiene. Este un caz din categoria „Nemai-întâlnit” pentru autorităţile europene.

Verificarea centralei a survenit în urma unor suspiciuni de existenţă a unor fisuri în cuva reactorului. E drept că reactorul respectiv e oprit şi nimeni nu ştie dacă va mai fi pornit vreodata. Măcar e bine că s-a inspectat şi că, probabil va fi mai bine indiferent de rezultat.

Nu aceeaşi gândire se aplică în Franţa unde autorităţile responsabile şi companiile care operează centralele nu sunt interesate de efectuarea unor teste. Există mai multe reactoare franceze care ar prezenta microfisuri, dar ele nu fac obiectul atenţiei cuiva. Informaţia a fost dezvăluită de Greenpeace în cadrul unei conferinţe pe această temă la Bruxelles. Ca reacţie, Franţa a enunţat posibilitatea de a efectua nişte reparaţii pe viitor.