Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


China şi SUA au ales calea dialogului direct (Osservatore Romano)

„Asistăm la naşterea unei lumi bipolare, a unui G2, grup ce cuprinde cele două superputeri ale lumii” (Osservatore Romano). „Un an după seism, reconstrucţia din Haiti a ajuns într-un punct mort” (Le Monde). „Haiti. Insula trădată” (L’Humanite). „Haiti a devenit un mare oraş al cocioabelor” (El Pais). „Reportaj în Tunisia, tinerii mărturisesc” (Ouest-France).

Ziarele franceze şi europene se interesează de confruntarea politică, economică şi militară dintre SUA şi China.

China şi SUA au ales calea dialogului direct pentru a negocia o serie de dosare cu implicaţii planetare”, notează Osservatore Romano, ziarul editat de Vatican, de la dosarul militar la pieţele valutare, de la Internet la comerţul cu minereuri rare, de la marea finanţă la energiile verzi. „Geopolitica, diplomaţia şi economia se întrepătrund, consideră Osservatore, în această partidă decisivă de care depinde echilibrul lumii”. Acest dialog direct este ilustrat de prezenţa la Beijing a secretarului american al Apărării, Robert Gates, vizită care va deschide strada preşedintelui Hu Jintao care se va afla la Washington pe 19 ianuarie. Dialogul pe tema armamentelor este prin urmare numai un capitol din acest dialog complex. În timp ce America îşi revine cu greu din criză, China anunţă o creştere economică de 10 procente şi încearcă să pună mâna pe datoriile statelor europene. În ultimele luni, Beijingul a întărit relaţiile comerciale cu Franţa, Marea Britanie, Ungaria şi Germania şi a investit miliarde de euro în datoriile statelor în dificultate – Grecia, Portugalia şi Spania. În acelaşi timp, Beijingul a anunţat o reducere a exporturilor de metale rare, esenţiale pentru industria informatică, exporturi controlate în proporţie de 90 % din China. Pe de altă parte, China şi-a întărit prezenţa în Africa, mai ales în partea subsahariană. Iată o strategie economică cu obiective foarte mari. Beijingul încearcă să rezolve prin acelaşi metode şi problemele cu India: cei doi vecini asiatici au decis să îşi mărească schimburile în următorii 5 ani până la 100 de miliarde de dolari şi investiţiile strategice în sectorul energetic, semn că economia poate să rezolve acolo unde politica este în pană. Concluzia din Osservatore Romano: „asistăm la naşterea unei lumi bipolare, a unui G2, grup ce cuprinde cele două superputeri ale lumii”.

Ziarele franceze şi europene scriu şi despre situaţia din Haiti, la un an de la cutremurul care a devastat ţara.

Un an după seism, reconstrucţia din Haiti a ajuns într-un punct mort”, consideră Le Monde. Organizaţii internaţionale, țări donatoare şi autorităţi locale dau vina unii pe alţii pentru întârzieri.

L’Humanite’, jurnalul comuniştilor francezi, scrie pe prima pagină: „Haiti. Insula trădată”. ONU, FMI şi Uniunea Europeană lasă ţara în voia soartei. În aceste condiţii „haitienilor nu le rămâne să se bazeze pe ei înşişi şi pe ajutorul dat de ONG-uri”.

Haiti a devenit un mare oraş al cocioabelor”, scrie El Pais, ziarul spaniol cu cel mai mare tiraj : „800.000 de persoane trăiesc încă în tabere, în marea majoritate insalubre, dintre aceştia 500.000 sunt copii. Reconstrucţia va dura ani de zile”.

Pe un ton mai optimist, cotidianul catolicilor francezi, La Croix scrie că „la un an de la seism Haiti reînvăţa să trăiască. Insula continuă să fie devastată dar voinţa de a trăi a haitienilor este foarte puternică”.

Tunisia se află şi ea în atenţia presei franceze şi europene, mai exact manifestaţiile tot mai violente ale tinerilor.

Reportaj în Tunisia, tinerii mărturisesc”, este titlul dat de cel mai citit cotidian din vestul Hexagonului, Ouest-France.

Puterea tunisiană închide instituţiile şcolare”, citim în Le Monde.

Războiul pâinii ajunge în capitala Tunisiei. SUA spun guvernului tunisian că a recurs în mod excesiv la violenţă”, este titlul din Corriere della Sera, ziarul italian cu cel mai mare tiraj, editat la Milano.

Poliţia a ucis 35 de tineri care manifestau. Ben Ali, deriva autistă a unui autocrat”, este titlul ales de jurnalul francofon elveţian, Le Temps, pentru a descrie comportamentul preşedintelui tunisian faţă de revendicările sociale ale tinerilor tunisieni. „Populaţia tunisiană nu mai suportă nici lipsa libertăţii şi nici corupţia din anturajul preşedintelui Ben Ali, aflat la putere din 1987”.

Să notăm şi alte subiecte de interes pentru europeni.

Le Monde notează şi „tensiunile diplomatice dintre Egipt şi Vatican”. Guvernul de la Cairo considera că apelul Papei Benedict pentru protejarea creştinilor copţi reprezintă un amestec în treburile interne.

Renault depune plângere oficială în afacerea de spionaj”, citim în jurnalul economic Les Echos care ne informează că „Beijingul este furios pentru acuzaţiile ce i se aduc în presa franceză”.

 
Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu