Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza greacă (Libération)

criza-greaca.jpg

Criza greacă (Libération)

Datoria greacă: zece zile pentru a evita efectul domino în Europa ( Le Monde). „În ciuda incertitudinilor, monedă comună euro se stabilizeaza” (Financial Times). „FMI avertizează asupra riscurilor de contagiere a întregii zone euro” (El Pais).

Presa europeană de astăzi scrie despre criza din Grecia şi frica de contagiere a întregii zone euro. Datoria greacă : zece zile pentru a evita efectul domino în Europa titrează Le Monde, amintind ca „Bruxelles-ul condiţionează ajutorul de adoptarea unui nou plan de austeritate înainte de 30 iunie”. „Nu avem de-a face cu o criză financiară ci cu o criză a guvernantei europene”, considera Le Monde. Iată de ce Financial Times observă că „În ciuda incertitudinilor, monedă comună euro se stabilizeaza. Mai pesimist, spaniolul El Pais notează că FMI avertizează asupra riscurilor de contagiere a întregii zone euro” ca urmare a situaţiei din Grecia. Criza în Europa. Dacă Grecia da faliment…”notează Libération care “a imaginat scenariile contagierii”, de la Cipru şi până în Spania şi îşi pune întrebarea: „Haosul financiar grec ameninţă cu adevărat moneda comună, euro?”.  În editorialul din Libé (Criza greacă”) citim: „De când s-a declanşat, criza greacă nu face abatere de la regulă. Dar îi pune pe ceilalţi europeni într-o situaţie extremă: dezbaterea pe tema salvării acestei ţări este atât financiară cât şi filosofică. Pentru a formula pe scurt: viitorul Europei este pe termen scurt fie faliment, fie federalism. Este sarcina leaderilor europeni de a-şi formula în mod clar poziţia în fata opiniilor publice: să pună un punct final construcţiei europene sau să găsească mijloacele de a continua şi perfecţiona această structură, mereu neterminată. Leaderii europeni trebuie să înceapă să vorbească limba inventată de Kohl şi Mitterand”.

Ziarele scriu şi despre competiţia pentru şefia Băncii Centrale Europene . Îl Foglio scrie despre Istorii, secrete şi presiuni în disputa europeană pentru controlul Băncii Centrale Europene” deoarece mandatul francezului Jean-Claude Trichet expiră la sfârşitul acestui an. „Preşedintele francez Nicolas Sarkozy considera că “planurile de carieră ale unor persoane sunt pasionante, însă mai puţin importante decât interesul general”. Cu alte cuvinte, Şeful  statului francez consideră că doi italieni în consiliul de administraţie al Băncii Centrale Europene nu reprezintă o soluţie europeană. În schimb, Franţa propune ca după plecarea lui Jean-Claude Trichet, să rămână un francez în consiliul de adminitratie. Aceasta ar fi fost condiţia ca Franţa să susţină candidatura guvernatorului Băncii centrale italiene, Mario Draghi, la şefia BCE. Presa economică cere unuia dintre italienii prezenţi în Consiliul de administraţie a BCE să demisioneze spontan pentru a-i face loc unui francez. Totuşi, Financial Times consideră că aceste înţelegeri între Sarkzoy şi Berlusconi ar putea declanşa o dispută pe tema independenţei organismelor financiare europene”.

Ziarele scriu şi despre împotmolirea coaliţiei în Libia. Cotidianul italian La Stampa consideră că „Generalul Sarkozy este dat dispărut în Libia”. „Cine l-a văzut pe generalul Sarkozy? La trei luni de la începutul operaţiunilor în Libia, preşedintele pare să se fi pierdut în mijlocul bătăliei. Campania contra lui Gadafi a început cu proclamaţia „Vom însoţi Libia către un nou viitor”. Trei luni au trecut de atunci iar dosarul libian a dispărut de pe radarul presei franceze. Nicio polemică, nici din partea opoziţiei. Nicio dezbatere în parlament – observă La Stampa, obsinuit cu polemicile nesfârşite din parlamentul italian, ultima audiere a ministrului de Externe, Alain Juppé datează de pe 4 mai. „Gadafi trebuie să plece!” spunea atunci ministrul dar Gadafi este la locul lui. Atunci cum se face ca experimentatul Sarkozy s-a băgat într-o asemenea afacere? Atavaism bonapartist, spun comentatorii în fără de calcul politic, tentaţie neocolonială şi, desigur, afaceri. Vom vedea dacă până la alegerile din primăvara lui 2012, Sarkozy va reuşi să se debaraseze de Gadafi. Până atunci, Sarkozy va trebui să îi cedeze însemnele singurului general adevărat care s-a aflat la palatul Elysée: De Gaulle”.

 Le Figaro revine asupra  „Alegerilor prezidenţiale” franceze şi se întreabă „Cum a schimbat afacerea DSK datele problemei”. „Natura alegerilor primare din PS s-a schimbat radical, un nou spaţiu s-a deschis la centru iar majoritatea francezilor consideră că preşedintele Nicolas Sarkozy va fi reales”.  
 „În faţa concurenţei, compania franceză Alstom va trece la fabricarea unui nou TGV”, anunţa Les Echos. Noul tren francez de mare viteză, AGV II, va circula cu o viteză comercială de 380-400 km/h, viteza maximă fiind de 1000 de km/h şi va intra în serviciu la sfârşitul anului curent.  

Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu