Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


DSK, pus sub urmărire penală (Sueddeutsche Zeitung)

Fostul şef al FMI este suspectat de procurorii francezi de „proxenetism în formă organizată” după ce acesta a luat parte la petreceri sexuale sponsorizate. După un interogatoriu de câteva ore în afacerea „Carlton”, Dominique Strauss-Kahn a fost eliberat pe cauţiune.

Acuzaţiile formulate de procuratură au fost confirmate şi de avocaţii lui DSK. Dincolo de participarea la aceste petreceri sexuale ilegale, Strauss-Kahn ar mai fi bănuit şi de faptul că ar fi profitat de sume de bani din evaziune fiscală. În timpul interogatoriului, DSK ar fi respins cu fermitate toate aceste acuzaţii, au declarat avocaţii săi, care au precizat şi că eliberarea pe cauţiune a fost însoţită de o serie de condiţii stricte de deplasare şi conduită.

Iniţial, audierea trebuia să aibă loc miercuri, dar a fsot devansată de judecători. Suma plătită de Strauss-Kahn pentru cauţiune a fost de 100.000 Euro. El se află sub supravegherea poliţiei şi îi este interzis contactul cu alţi suspecţi în acest caz. Dacă acuzaţiile vor fi probate, DSK riscă până la 20 de ani în închisoare.

Înregistrare video cu crimele lui Mohamed Merah (Le Monde)

Poliţia judiciară franceză este începând de luni în posesia unui montaj video cu crimele comise de extremistul islamist la Toulouse şi Montauban. Înregistrarea a fost primită de postul Al-Jazeera pe un stick USB şi a fost însoţită de o scrisoare de revendicare.

Postul de televiziune nu a difuzat nimic din clipul primit la sediul său, dar cel mai probabil a păstrat o copie în redacţie. Montajul arată crimele lui Merah şi cele şapte victime. Imaginile sunt montate pe muzică şi însoţite de versuri din Coran. Scrisoarea de revendicare este semnată în numele reţelei teroriste Al-Quaida, iar coletul a fost expediat dintr-un sat de lângă Toulouse miercurea trecută. Conform primelor informaţii obţinute de presa franceză, scrisoarea care însoţeşte clipul de 25 de minute nu poartă semnele tradiţionale Al-Quaida. Este în limba franceză, nu arabă, şi nu are nicio revendicare tipică reţelei teroriste internaţionale. Imaginile nu duc la concluzia că Merah ar fi acţionat alături de un complice dat fiind că înregistrările au fost efectuate cu o mini-cameră video folosită, de obicei, de sportivi pe propriul echipament pentru a-şi filma performanţele.

Legea privind asistenţa juridică va permite abuzuri din partea multinaţionalelor (The Guardian)

Parlamentul britanic va vota astăzi asupra acestei legi, dar nu trebuie să uite că victimele abuzurilor în chestiuni ecologice sau de drepturile omului trebuie protejate în ţările în dezvoltare.

Misiunea parlamentului din Regat nu este una uşoară. Astăzi are două opţiuni: fie salvează onoarea sistemului juridic britanic, fie refuză accesul victimelor din alte ţări la tribunalele naţionale în cazul unor abuzuri ale unor companii britanice. Logica şi bunul simţ ne arată că o ţară dezvoltată nu ar avea cum să ignore oamenii afectaţi de companii care activează în străinătate în industria chimică sau extractivă. Nu de alta, dar ar trebui eliminate, totuşi, dezechilibrele provocate de globalizare în statele în dezvoltare ale lumii. Dacă avem profit globalizat, atunci trebuie să avem şi justiţie globalizată. Nu este posibil să avem supremaţia legii doar în unele părţi ale lumii.

Mai exact, parlamentul britanic trebuie să respingă reducerile bugetare din sectorul asistenţei juridice. Singurul beneficiar al unei asemenea măsuri ar fi companiile multinaţionale care nu ar mai putea fi acţionate în justiţie din cauză că reclamanţii străini pur şi simplu nu îşi pot permite costurile unui proces sau ale unui avocat britanic. Austeritatea e una, dar sacrificarea justiţiei în numele austerităţii e cu totul altceva.

SUA trebuie să-l înlăture pe Bashar al-Assad (Washington Post)

De un an încoace primim asigurări din partea SUA, a UE, a Ligii Arabe sau a Turciei că regimul dictatorial sirian va ceda. Şi totuşi nu o face omorând mii de oameni nestingherit. Zilele trecute, de parcă am fi asistat la lovitura de graţie, Europa anunţa mândră: i-a interzis soţiei lui Assad să vină la cumpărături pe bătrânul continent.

10.000 de morţi – e oare de ajuns ca naivii să realizeze că Assad nu e Mubarak? Se pare că nu şi, totuşi, argumentele sunt evidente. Bashar al-Assad nu va înceta să omoare civili până când SUA nu vor prelua conducerea într-o operaţiune de înlăturare a acestuia. Nici saudiţii, nici turcii, nici europenii nu par a fi în stare să o facă.

Sigur, Siria nu este lupta americanilor. N-a fost nici în Libia, nici în Balcani în anii 90. Ce-i greşit să foloseşti supremaţie militară pentru a salva vieţi? Sigur, Siria este mai avansată militar, tocmai de aceea e nevoie de armata SUA. Şi cât de avansată este cu adevărat, dacă într-un an nu a reuşit să înăbuşească o opoziţie fragmentată? Dacă America ar interveni, Rusia s-ar conforma. Şi, într-o notă mai practică, detronarea lui Assad ar fi o lovitură puternică pentru Iran. Şi în timp ce SUA ignoră aceste argumente evidente, vieţi se pierd zilnic. În Libia, Obama conducea din umbră. În Siria, nu conduce deloc.

Revista Presei Europene cu Laurenţiu Diaconu-Colintineanu