Francois Hollande: șase luni pentru a (re)începe tot (Le Monde)

În urmă cu o lună de zile, președintele Hollande se întreba public: Oare Franța a pornit la cinci ani de criză sau la cinci ani de revenire? Apăi, dacă șeful statului habar nu are, atunci n-ar trebui să ne mire de ce francezii încep să se sature de el. Francois Hollande are un debut de mandat dezastruos. Cărui fapt i se datorează? Păi în principal caracterului. Lui Hollande nu-i place nici să dramatizeze, nici să bruscheze, nici să teoretizeze. Dar nu e numai asta. Condițiile în care el a fost ales sunt și ele edificatoare.
Să ne amintim: Hollande a câștigat votul francezilor pe o combinație imposibilă: redresare economică împreună cu pace socială. Elementul cheie al campaniei sale a fost: eu nu sunt Sarkozy. E mai simplu să spui cine nu ești în câteva cuvinte decât să spui cine ești într-o pagină sau două. Și e corect. Hollande e pacificator, Sarkozy era provocator. Dar predecesorul avea un atu: o majoritate mult mai confortabilă decât are Hollande. Actualul șef al statului ar trebui să uite de campanie și să se ocupe de cei 3 milioane  de șomeri ai Franței. Tace și face – s-a spus despre el. Păi atunci să facă pentru că deocamdată nu a arătat prea multe.

Grecia primește un răgaz de doi ani (Die Welt)

Eurogroup a decis prelungirea cu doi ani a termenului la care Grecia trebuie să îndeplinească țintele de deficit bugetar impuse de creditorii internaționali. Miniștrii de finanțe din zona Euro răspund astfel unei recomandări a Troicii Internaționale. Decizia privind eliberarea unei noi tranșe de bani a fost însă amânată pentru 20 noiembrie. Chiar și dacă va fi luată hotărârea, livrarea banilor va mai dura pentru că ea trebuie aprobată de mai multe parlamente naționale din zona Euro.

Miniștrii de finanțe au declarat că amânarea termenului este o măsură de adaptare la evoluțiile economice ale țării. Așa, și? Măsura nu înseamnă prea multe pentru că o prelungire a programului de asistență financiară internațională nu a fost decisă. Deci cum va fi acoperită gaura de 17,6 miliarde Euro descoperită recent? Cam de atât ar mai avea nevoie Atena până în 2016 pentru a se putea finanța singură de pe piețele financiare în condițiile în care își va atinge țintele abia atunci și nu în 2014.
Cât privește următoarea tranșă de finanțare, creditorii țării au mai cerut alte concesii din partea Greciei, deși țara a adoptat și bugetul pentru 2013 și un nou pachet de austeritate pentru anul viitor. Ar fi puține concesii, a asigurat șefa FMI, Christine Lagarde. Întrebarea e cât mai suportă grecii înainte de anarhia totală? Nu mult, asigură politicienii eleni. 2013 va fi al șaselea an de recesiune în Grecia.

Remaniere a la Obama (Washington Post)

Mulți credeau că e în cărți să devină secretar de stat. Se pare însă că John Kerry ar putea ocupa postul de secretar al apărării în locul fostului șef al CIA Leon Panetta. Pentru șefia diplomației, favorită e Susan Rice, ambasadorul american la ONU.

Bineînțeles că echipa va conține și un înlocuitor permanent pentru șeful proaspăt demisionat al spionajului american, generalul David Petraeus. Favorit este John O. Brennan, consilierul președintelui în chestiuni de combatere a terorismului. Acesta a anunțat însă că ar vrea să se retragă din viața publică. În cazul acesta, Michael J. Morell, actualul adjunct al CIA ar intra în cărți pentru șefia agenției. Oficiali de rang înalt care au confirmat aceste presupuneri pentru ziarul american au avertizat însă asupra faptului că discuțiile sunt în stadii incipiente și că multe negocieri vor mai avea loc. În ceea ce privește echipa de securitate a lui Obama, cele mai mari provocări vor fi să elimine suspiciunile care înconjoară incidentul de la Benghazi (Libia) în care și-au pierdut viața patru diplomați americani.