Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Franţa izbucneşte pe tema angajamentului NATO în Libia (Financial Times)

„Parisul şi Londra cer Organizaţiei NATO să facă mai mult în Libia” (Aujourd’hui en France/Le Parisien). „O axă Franţa-Marea Britanie care spune: NATO trebuie să facă mai mult” (La Stampa). „Adevăratul interes naţional” (Corriere della Sera). „Gagarin, folosit de Moscova ca simbol al avansului său faţă de restul lumii în domeniul spaţial” (Les Echos). 

Ziarele franceze şi europene scriu că Parisul şi Londra consideră NATO insuficient de activ contra lui Gaddafi.

Franţa izbucneşte pe tema angajamentului NATO în Libia”, scrie britanicul Financial Times.

„Parisul şi Londra cer Organizaţiei NATO să facă mai mult în Libia”, titrează Aujourd’hui en France/Le Parisien. Ministrul Afacerilor Externe, Alain Juppe, a declarat că NATO nu îşi asumă în întregime rolul contra forţelor lui Gaddafi. „Chestiunea nu este atât a mijloacelor puse la dispoziţie cât diferenţele de abordare ale ţărilor participante”, după cum afirma un responsabil militar. Comandantul suprem al forţelor aliate, generalul francez Charles Bouchard, dispune de destule avioane pentru a lovi trupele lui Gaddafi dar spaţiul aerian libian e dominat de avioane care nu deschid focul.

La Stampa vede „în Libia, o axă Franţa-Marea Britanie care spune: NATO trebuie să facă mai mult”. Acest demers al celor două mari puteri tradiţionale este catalogat drept o adevărată „ofensivă contra NATO”, gest puţin apreciat de ministrul de externe italian, Franco Frattini, care a luat apărarea atitudinii coaliţiei şi s-a pronunţat contra intensificării bombardamentelor.

Presa europeană scrie şi despre izolarea Italiei pe plan european pe tema imigraţiei clandestine.

Adevăratul interes naţional”, este titlul editorialului din Corriere della Sera, ziarul italian cu cel mai mare tiraj care notează că: „Italia nu şi-a pierdut ponderea politică în Europa căci ţara niciodată nu a avut o poziţie importantă. Italia este cea mai mică dintre cei mari. (…) Dacă în Europa interesul naţional este mai important decât cel comun, acest lucru nu este în avantajul Italiei, strivită de statele mai puternice ale Uniunii. Când instituţiile europene sunt lăsate să se ocupe (cum a fost cazul pentru susţinerea monedei unice în faţa crizei din Grecia şi din Irlanda) interesul comun prevalează. Dar pentru ale crize, cum a fost cea tunisiană, egoismul celui mai puternic (Franţa şi Germania) triumfă. Acest lucru ar trebui să ne determine pe noi italienii să reflectăm la credinţa că am putea conta cu adevărat în Europa. Dacă am considerat că aveam dreptate atunci când am sărit contra reacţiei Franţei de a se opune liberei circulaţii prevăzută de Schengen, ar trebui să ne întrebăm dacă am făcut bine să ne opunem intrării capitalurilor franceze pe piaţa italiană prin măsuri protecţioniste. Probabil că nu a fost cea mai bună soluţie pentru apărarea interesului nostru naţional”.

Aniversarea primului zbor în spaţiu al lui Iuri Gagarin continuă să se afle în atenţia ziarelor franceze şi europene.

Unul din rarii eroi sovietici, încă foarte populari, Gagarin este folosit de Moscova ca simbol al avansului său faţă de restul lumii în domeniul spaţial”, este de părere cotidianul francez Les Echos. În 1961, în plin război rece, mitul Gagarin era folosit pentru a dovedi întâietatea Uniunii Sovietice faţă de Statele Unite. Astăzi, o jumătate de secol mai târziu, scoaterea la pensie a navetelor spaţiale americane de către NASA face din Rusia singura ţară capabilă să trimită cosmonauţi până la staţia spaţială internaţională. „Sectorul spaţial este unul din realele noastre atuuri vis-à-vis de concurenţă. Putem fi mândri!”, astfel a exclamat Vladimir Putin, premierul rus, cu ocazia sărbătoririi cu mare pompă a celei de-a 50-a aniversări a zborului lui Gagarin. Dar, realitatea este mai puţin îmbucurătoare decât în 1961, aşa cum arată eşecurile Glonass, sistemul de navigaţie satelitară care ar fi trebuit să rivalizeze cu GPS-ul american. Rusia plăteşte, într-adevăr, preţul unor lungi ani de investiţii insuficiente de după căderea URSS. „Pentru a rămâne lider nu trebuie să rămânem pe loc. Riscăm să fim depăşiţi”, a avertizat Vladimir Puţin, care, pentru 2010-2011, a prevăzut investiţii de 5 miliarde de euro în domeniul spaţial. Guvernul rus a deblocat 600 de milioane de euro pentru a construi până în 2016 un nou cosmodrom care, situat aproape de frontiera chineză, ar trebui să preia ştafeta de la Baikonur, baza din Kazahstan de unde a plecat Gagarin. Alt obiectiv afişat de Putin: Rusia să deţină 50 % din toate lansările de rachete din lume. Deja lider mondial, Rusia asigură 40 %, graţie rachetelor Soyuz. Simplă şi ieftină dar mai ales fiabilă, cea mai folosită rachetă din lume, care l-a şi purtat pe Gagarin în spaţiu şi lansat în 1957 primul satelit, este în mod regulat folosită la Baikonur de către Arianespace. Etapa următoare: racheta va fi lansată începând cu această toamnă şi de la centrul spaţial european din Guyana franceză.

Să notăm şi alte subiecte de interes pentru presa franceză şi europeană.

Bruxelles-ul relansează piaţa unică”, notează La Tribune. „Acest lucru va crea cel puţin 5 milioane de locuri de muncă în Europa, în următorii 10 ani”, după cum afirmă Laurent Wuaquiez, ministrul afacerilor europene.

Situaţia din Coasta de Fildeş continuă să fie analizată pe larg de ziarele franceze şi europene.

Le Monde titrează: „Coasta de Fildeş – de reconstruit pacea” şi precizează că „preşedintele Ouattare a făcut apel la calm şi la reconciliere după violenta arestare a lui Laurent Gbagbo”.

L’Humanite dezvăluie „resorturile ascunse ale politicii africane a Franţei”. Documente ale ambasadei americane la Paris, dezvăluite de WikiLeaks, clarifică politica africană a lui Sarkozy: mai puţin decât ruptura anunţată asistăm la o repoziţionare tactică alături de SUA. 

 
Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu