Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa se pregăteşte pentru cel mai auster buget din ultimii 30 de ani (BBC News)

francois-hollande.jpg

Francois Hollande, presedintele Frantei

Guvernul preşedintelui Francois Hollande este aşteptat să prezinte astăzi primul său buget. Conform estimărilor, administraţia de la Elysee va face eforturi mari pentru a reduce deficitul bugetar al ţării. Cu o seară înaintea prezentării proiectului de buget pe 2013, premierul francez a detaliat planurile Guvernului său într-un amplu interviu televizat în care a dorit să calmeze spiritele în chestiuni de taxe populare.

Bugetul va include măsuri pentru a astupa o gaură de 30 de miliarde de Euro în finanţele franceze. Oficialii au sugerat deja că creşterile taxelor vor reprezenta sursa principală de venituri (în proporţie de două treimi), nu reduceri de cheltuieli. Anunţul vine în contextul în care economia franceză nu reuşeşte să crească pentru a depăşi efectele crizei financiare.

Preşedintele Francois Hollande a anunţat deja că va prezenta cel mai dur buget al Franţei din ultimii 30 de ani. O măsură primită cu mari proteste din partea comunităţii de business a fost cea de taxare cu 75% a veniturilor peste 1 milion de Euro. Şeful de la Elysee a lăsat însă să se înţeleagă că aceasta ar putea fi anulată peste doi ani dacă efectele la buget vor fi cele dorite de administraţie.

Premierul Jean-Marc Ayrault a explicat că deciziile Guvernului sunt menite să susţină clasa de mijloc şi pe cea muncitoare şi a adăugat că Franţa îşi va îndeplini ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB. Săptămâna trecută, şomajul a crescut peste pragul psihologic de 3 milioane de persoane fără loc de muncă. Iar producţia în sectorul privat a scăzut la un record negativ al ultimilor trei ani şi jumătate. Per total economia franceză stagnează de trei ani încoace.

În condiţiile în care Spania a anunţat joi un proiect de buget de austeritate (cu tăieri de cheltuieli, măriri de impozite şi reforme structurale), evoluţiile economiei franceze în anul următor ar putea fi la fel de importante pentru zona Euro precum cele de la Madrid sau Roma. Deocamdată, randamentele la tilurile de stat ale Parisului sunt extrem de scăzute datorită problemelor din Italia şi Spania. Dar acest lucru s-ar putea schimba rapid, mai ales că investitorii nu cred în seriozitatea angajamentului francez de reformare a economiei.

Jean-Marc Ayrault anunţă un efort fiscal real, dar corect (Le Monde)

Cu o seară înaintea prezentării proiectului de buget pe 2013, premierul francez a detaliat planurile Guvernului său într-un amplu interviu televizat în care a dorit să calmeze spiritele în chestiuni de taxe populare.

Primul ministru a spus clar şi răspicat: nu vor fi creşteri de TVA, nici de contribuţii la asigurări sociale. Întrebat despre planurile sale de creştere a competitivităţii economiei franceze, în special în chestiunea costurilor ridicate cu forţa de muncă, Ayrault a explicat că scăderea lor nu este un subiect tabu. Dar că a limita chestiunea competitivităţii doar la costurile cu angajaţii ar fi abordarea greşită. Aceste idei vor fi prezentate, conform calendarului anunţat de Francois Hollande, până la sfârşitul anului.

„Este un buget de reconstrucţie”, a mai spus premierul care a promis că va inversa trendul şomajului în termen de un an şi că aceasta este prioritatea Cabinetului de la Paris. În problema creşterii de impozite, Ayrault a arătat că 9 din 10 contribuabili nu vor fi afectaţi de aceste măsuri.

Ziua votului devine luna votului (New York Times)

În statul american Iowa, uşile secţiilor de votare s-au deschis cu o lună înainte de ziua oficială a alegerilor. În alte 30 de state, voturi au început să curgă prin corespondenţă. Iar preşedintele Barack Obama a început deja să-şi prezinte pledoaria finală în faţa juriului de alegători.

Ascensiunea votului anticipat schimbă modul în care americanii îşi aleg preşedintele. Barack Obama nu este atât de fixat pe confruntarea finală cu Mitt Romney, ci mai degrabă vrea să-şi asigure cât mai multe voturi exprimate anticipat cu putinţă. De ce? Pentru că alegerile nu mai reprezintă o dată fixă. Ele sunt mai degrabă un punct pe agenda de toamnă a americanilor, o datorie civică ce este îndeplinită odată cu alte probleme de zi cu zi. Evoluţia schimbă radical şi modul în care candidaţii îşi execută campaniile electorale, mai ales că votul anticipat cuprinde 40% din alegători, inclusiv pe cei din statele cheie precum Ohio, Florida, Colorado şi altele.

Preşedintele Obama şi-a început ultimele discursuri cu un apel direct lansat locuitorilor din statul Ohio: „Am nevoie să începeţi să votaţi peste şase zile”, spunea Obama la ultimul miting electoral din statul cheie. Republicanii admit că preşedintele în exerciţiu are un avantaj în acest debut de „lună a alegerilor” fiindcă electorii democraţi sunt mai obişnuiţi cu procesul în sine. Dar campania lui Mitt Romney joacă şi ea dur adresându-se cu scrisori fiecărui alegător înregistrat din cele 32 de state care permit votul anticipat.

Netanyahu vede în Iran cea mai mare ameninţare a omenirii (Der Spiegel)

„Este datoria mea să spun adevărul”. În discursul său la Adunarea Generală a ONU, premierul israelian a subliniat că pacea mondială este în pericol din cauza Iranului. Şi a făcut apel şi la unele mijloace neconvenţionale.

Benyamin Netanyahu a cerut ONU trasarea unei linii roşii pe care Iranul să nu aibă voie să o încalce. Aceste demarcaţii clare ar fi singura soluţie de evitare a unui război. Din perspectiva israeliană, negocierile şi sancţiunile au eşuat. „Acum se pune problema supravieţuirii ţării mele”, a avertizat premierul.

Pentru a fi mai convingător, Netanyahu a arătat publicului o reprezentare grafică (de desen animat) a unei bombe cu diferite grade de ameninţare desenate pe foaie. Momentul dramatic culminant a fost acela în care primul ministru a desenat el însuşi o linie roşie cu un marker.

Revista presei internaţionale cu Laurenţiu Colintineanu