Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


The Guardian: Dilema Europei – când şi cum să intervii în chestiuni de democraţie?

În timp ce statele din estul Europei devin tot mai autocratice, Europa trebuie să dezvolte un set de mecanisme juridice şi politice pentru a asigura posibilitatea de intervenţie.

Întâi a fost Ungaria, apoi România, poate pe viitor urmează Bulgaria. Estul Europei pare că se îndepărtează de idealul liberalismului european şi se apropie de ceea ce unii analişti numesc „Putinizare”. În urmă cu doar câţiva ani, întrebarea „Poate exista o dictatură soft în Europa?” ar fi fost primită cel puţin cu mirare. Astăzi, conceptul devine o necesitate stringentă pentru Uniune. Nu de alta, dar se vede că premisa de la care a pornit Comisia Europeană este una falsă, anume aceea că odată intrate în UE, statele nu au alternativă la democraţia pluralistă. Dar este Bruxelles-ul în poziţia în care îşi poate apăra cetăţenii comunitari de propriile guverne sau chiar de ei înşişi?

Argumentul în favoarea acestui concept este clar ca bună ziua. Numai mijloacele concrete de acţiune lipsesc deocamdată. S-a văzut deja că UE a ajuns în stadiul în care evenimente dintr-un singur stat membru pot afecta pe toţi ceilalţi coechipieri. Aşa că viziunea aceasta ar trebuie extinsă de la fenomene strict economice la procese politice. În fond, nimeni nu se supără atunci când CE dă în judecată pe cineva pentru încălcarea legilor concurenţei? Aşa că la principiile democratice de ce nu s-ar aplica? Mecanismele de protecţie trebuie să fie clare şi permanente. În cazul României poate funcţionează ameninţarea cu aderarea la Schengen sau cu rapoartele MCV. Dar ce ne facem dacă aceste elemente de şantaj nu mai există?!

Frankfurter Allgemeine Zeitung: Aprobaţi şi speraţi

Germania ajută acum băncile spaniole. Deşi mulţi deputaţi nu mai cred în discursul cu lipsa alternativei, la sfârşit contează votul. Scenele din Parlamentul Germaniei au devenit deja tradiţie. Discursul parcă nu s-a modificat cu niciun cuvânt. Germania trebuie să ajute Europa. O face cu Grecia, Irlanda, Portugalia, garantează pentru Cipru în curând şi totul din buzunarul contribuabilului neamţ. Se pare că e de rău pentru zona Euro dacă am lăsa Spania să finanţeze singură propriile bănci care nu sunt în stare să-şi administreze conturile. Cel puţin aşa zice ministrul de finanţe.

Dar realitatea simplă este asta: Spania primeşte bani în condiţii preferenţiale spre deosebire de Grecia, Portugalia sau Irlanda. Madridul abia acum începe să facă reforme şi să aplice cu adevărat măsuri de austeritate şi atunci merită un premiu, nu-i aşa? Se invocă o sumedenie de reguli stricte de monitorizare, dar până acum nu le-a văzut nimeni. Şi înainte să ne dezmeticim din acest pachet de salvare, la uşă va bate Italia. Atunci să vedem de unde mai apare o nouă asistenţă financiară.

Le Monde: Cât de probabil este falimentul PSA?

Dacă ne uităm pe pieţele financiare la faimoasele CDS, atunci PSA este o investiţie mai degrabă neriscantă. Conform unor analize Bloomberg, concernul francez ar avea 51% şanse să falimenteze în următorii cinci ani. Incertitudinea ce planează în jurul constructorului de automobile îşi are originile în anunţul de reduceri masive de personal făcut de PSA. 8000 de locuri de muncă  ar urma să fie desfiinţate în Franţa, iar acest număr nu conţine estimările de şomaj generat la subcontractanţii concernului. Un alt element nesigur în această ecuaţie este intervenţia statului francez care ar putea bloca planurile de restructurare pentru a evita o creştere a şomajului şi proteste sociale. Deocamdată, PSA nu este aproape de faliment. Rezervele companiei sunt generoase, problema e că a ajuns să consume din ele pentru a susţine activitatea curentă. Dacă statul francez se va pune de-a curmezişul, PSA nu are nicio şansă de revenire la o activitate profitabilă.

Der Standard – Reacţii dure la criticile Europei

În contextul tensiunilor politice de la Bucureşti, comisarul european Viviane Reding propune înfiinţarea postului de ministru european al Justiţiei. Acesta ar trebui să aibă dreptul de a da în judecată statele membre în cazul în care este ameninţată independenţa sistemului juridic. Preşedintele grupului socialist din PE, Hannes Swoboda, i-a cerut însă comisarului să acţioneze cu moderaţie şi neutralitate.

În România, tonul la adresa UE s-a înăsprit după publicarea raportului MCV. Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a catalogat documentul drept o insultă la adresa poporului român ce poate fi utilizat ca armă politică.