Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


The Guardian: Referendumul din România este un test al democraţiei

Referendumul organizat duminică în România este un test al democraţiei, la capătul unor ani întregi de dispute politice, comentează ziarul britanic în ediţia electronică.

 

România este la limită înaintea votului de duminică, declanşat de manevrele Guvernului condus de Victor Ponta în scopul înlăturării unui vechi rival politic, preşedintele Traian Băsescu, care a fost suspendat din funcţie în aşteptarea rezultatului referendumului. Manevrele politice ale Cabinetului Ponta au declanşat alarma la Bruxelles, raportul CE concluzionând că elitele politice din România nu înţeleg cum funcţionează democraţia, o recunoaştere indirectă că această ţară nu ar trebui să fie deloc în Uniunea Europeană – la doar cinci ani de la aderare", notează ziarul britanic.

Criza politică i-a adus pe mulţi români la o stare de confuzie şi incertitudine în legătură cu poziţia la referendum. Corupţia sistemică şi nemulţumirea faţă de clasa politică i-au condus pe mulţi să creadă că, indiferent de rezultat, referendumul este o situaţie din care nu se poate câştiga nimic.

A doua cea mai săracă ţară din Europa, România a aderat la UE împreună cu Bulgaria în 2007. Niciunul dintre cele două state nu era suficient de pregătit pentru aderare, dar admiterea în cadrul Uniunii Europene a fost percepută drept o manevră geopolitică inteligentă în competiţia pentru influenţa în Balcani cu Rusia lui Vladimir Putin.

Pe fondul lipsei elementelor solide în democraţia din România, ţara a fost supusă unei monitorizări permanente la capitolul stat de drept, drepturi şi libertăţi (...).

BCE în zona gri (F.A.Z.)

Situaţia în statele sudice ale Europei e gravă. Cel puţin asta înţelegem din semnalele venite de la preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care sugerează că se pregăteşte pentru achiziţionarea de obligaţiuni din ţările aflate în criză în ciuda opoziţiei germane.

De fapt, BCE parcă vroia să se retragă din afacerile cu titluri de stat pentru că statutul său îi interzice în realitate asemenea operaţiuni. Dar în vremuri de criză regulile devin brusc mai permisive şi iată cum BCE ajunge să finanţeze indirect state aflate în criză în loc să se ocupe de principala sa activitate: asigurarea stabilităţii monetare în zona Euro.

Mario Draghi iese la rampă din ce în ce mai des. Speră ca declaraţiile sale să mai calmeze pieţele şi să reducă presiunea asupra randamentelor la emisiunile de obligaţiuni. Am văzut însă că efectul vorbelor este extrem de limitat. La nevoie, Draghi se va transforma din nou în cruciatul datoriilor şi va pune la bătaie rezervele Băncii pentru a mai cuceri o colină pe harta războiului numit „criză financiară”. Ce uită Mario Draghi este că plasturii nu reprezintă un tratament. Adevărata soluţie la criza actuală o reprezintă reformele structurale pentru creşterea competitivităţii şi asanarea deficitelor bugetare.

Disidenţii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) se regrupează (Le Monde)

Trei dintre principalele grupări disidente ale Armatei Republicane Irlandeze (IRA) au decis să creeze o "structură unificată", pentru a substitui IRA care a renunţat la lupta împotriva prezenţei britanice în Irlanda de Nord.

Adevărata IRA, Acţiunea Republicană împotriva Drogurilor, care conduce activităţi de autoapărare în Londonderry, şi o coaliţie de organizaţii înarmate independente au decis să se unească pentru a readuce în prim plan acordul cu privire la partajarea puterii în Irlanda de Nord.

Aceste trei miliţii republicane au format "o structură unificată, care va avea un comandament unic". "În timpul ultimilor ani, instaurarea unei Irlande libere s-a confruntat cu eşecuri din cauza unor erori în ceea ce priveşte naţionalismul irlandez şi a disensiunilor din cadrul mişcării republicane", potrivit unui comunicat transmis către publicaţia The Guardian.

Faptul că majoritatea forţelor republicane disidente se regrupează într-o organizaţie unificată este o premieră de la încheierea în 1998 a Tratatului din Vinerea Sfântă, prin care s-a pus capăt conflictului dintre separatiştii catolici şi loialiştii protestanţi, şi care a dus la actuala partajare a puterii.

Vicepremierul nord-irlandez, Martin McGuiness, a avut o întâlnire istorică, în luna iunie, cu regina Elizabeth a II-a. Partidul său, Sinn Fein, aripă politică a IRA, doreşte ca Irlanda de Nord să părăsească Marea Britanie şi să se alăture Republicii Irlanda.

Revista presei internaţionale cu Laurenţiu Colintineanu