Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Justiţie (Frankfurter Allgemeine Zeitung)

Cazul Breivik nu este un motiv să ne îndoim de sistemul juridic european care exclude pedeapsa cu moartea. Dacă atentatorul norvegian va fi găsit responsabil de faptele sale, într-o bună zi va trebui să privească în ochi familiile celor 77 de victime. Aceasta va fi condamnarea adevărată.

 

Statul de drept îşi dovedeşte funcţionarea atunci când încadrează orice nelegiuire în anumite categorii. Astfel, Norvegia îi refuză criminalului de pe insula Utoya întocmai ce acesta îşi doreşte mai mult: un statut special, o imagine de cult. La prima vedere, cu toţii avem impresia că justiţia norvegiană este mult prea blândă cu cineva care a luat 77 de vieţi. Pedeapsa maximă în această ţară este de 21 de ani de închisoare. Fără încarcerare pe viaţă, fără pedeapsă capitală.

În plus mai e şi chestiunea discernământului şi bine că decizia finală aparţine unui complet de judecată şi nu psihiatrilor – care au dat două concluzii diferite în două rapoarte privind sănătatea mintală a lui Anders Breivik. Atentatorul – în caz că va fi găsit cu discernământ şi vinovat – va fi pedepsit ca orice alt criminal. Nu va deveni un star, nu va deveni un martir. Şi dacă astăzi el are 33 de ani, la 56 Breivik va avea încă o rundă de socoteală de dat odată cu eliberarea sa. Adevăratul proces şi adevărata condamnare se va petrece abia atunci.

Franţa va rata cu mult ţelul de deficit în 2013 (Le Figaro)

Fondul Monetar Internaţional şi-a publicat previziunile trimestriale tradiţionale în care atrage atenţia că Franţa va înregistra în 2013 un deficit bugetar de 3,9%. Mult peste limita autoimpusă de 3% pentru a se încadra în criteriile de la Maastricht.

Anul acesta, statul francez va cheltui cu 4,6% mai mult decât mijloacele de care dispune. Faţă de 4,4% cât însumează angajamentele internaţionale ale ţării este o creştere încă acceptabilă. În ceea ce priveşte obiectivul de 3%, FMI apreciază că el va fi atins în Hexagon abia în 2014, cu un an întârziere faţă de planul asumat de administraţia Sarkozy. În traducere liberă, acest fapt înseamnă că viitorul preşedinte francez – indiferent cine va fi acesta – va trebui să opereze de urgenţă noi tăieri bugetare şi să decidă noi măsuri de ajustare structurală pentru a se ridica la nivelul aşteptărilor partenerilor europeni. Nemaivorbind de faptul că ambii rivali previzionaţi a ajunge în turul al doilea al prezidenţialelor franceze şi-au fixat ţinta de 3% pentru anul 2013.

Ţelul şi mai ambiţios de atingere a unui buget echilibrat în anul 2016 va însemna un efort de 124,5 miliarde Euro economisiţi în următorii patru ani. Startul n-a fost deloc unul bun.

Marea deversare doi ani mai târziu (Washington Post)

Vineri se vor împlini doi ani de la catastrofa de pe platforma petrolieră a British Petroleum, Deep Water Horizon. 11 muncitori şi-au pierdut viaţa, 5 milioane de barili de petrol au fost deversaţi în Golful Mexic. Unele progrese au fost făcute: plajele sunt în majoritate curate, pescuitul a repornit, iar preşedintele Obama a anulat moratoriul privind forajul la mare adâncime.

Cu toate progresele enumerate, de făcut mai sunt încă foarte multe pentru a minimiza riscul repetării unei asemenea catastrofe. În primul rând trebuie depuse eforturi mai mari de curăţare a Golfului Mexic. Deşi prezenţa petrolului în apă este la cote acceptabile, substanţele toxice au poluat zonele de coastă din Louisiana care sunt vitale pentru înmulţirea populaţiei de peşti. În al doilea rând, cadrul legal trebuie amendat de autorităţi. Deşi pe plan executiv administraţia Obama a luat măsuri de reorganizare a structurilor de control în domeniu, Congresul american a avut o reacţie penibilă. Parlamentarii nu au votat nici măcar o singură lege care să amelioreze situaţia. La capitolul siguranţa exploatării au fost elaborate noi standarde aplicabile tuturor instalaţiilor de foraj. Problema este că noile echipamente nu au fost testate încă la mare adâncime. În chestiunea despăgubirilor, BP a plătit deja peste 20,3 miliarde USD şi este aşteptat să mai vireze alte 7,8 miliarde. Există şi un raport al unei comisii speciale care atrage atenţia asupra progreselor, dar reliefează şi starea de fapt foarte direct. Cel mai frapant aspect din acel text este îngrijorara experţilor faţă de un Congres incapabil să conlucreze dincolo de partide pentru a rezolva o situaţie dată.

 
Revista presei internaţionale cu Laurenţiu Colintineanu