Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Moartea lentă a procesului de pace din Orientul Apropiat (The Guardian)

„Sper ca revoluţia să îşi arate roadele” (Le Figaro). „Tunisienii aspiră la o schimbare profundă” (La Croix). „Un raport copleşitor privind Kosovo” (L’Humanité). „Belgia în criză este agasată de propria-i neputinţă” (Le Figaro). „Senzaţia Monet la Grand Palais” (La Croix).

Procesul de pace din Orientul Apropiat nu a văzut niciun progres în ultimii 20 de ani, cel puţin aşa consideră unele ziare europene.

Începând de astăzi, cotidianul The Guardian începe publicarea unor documente confidenţiale palestiniene care acoperă ultimii 20 de ani şi care arată „moartea lentă a procesului de pace din Orientul Apropiat” deşi negociatorii palestinieni acceptaseră în secret anexarea celei mai mari părţi a Ierusalimului de Est. Dezvăluirile poartă titlul „Documentele palestiniene”. Ce mai dezvăluie aceste documente? Potrivit The Guardian, ele arată cum israelienii au cerut palestinienilor includerea unor cetăţeni israelieni de origine arabă în eventualul stat palestinian, cooperarea excelentă dintre forţele israeliene şi cele ale Autorităţii Palestiniene, rolul central al spionajului britanic în întocmirea unui plan pentru nimicirea organizaţiei Hamas şi cum liderii Autorităţii Palestiniene au fost în mod privat avertizaţi de către israelieni cu privire la declanşarea ofensivei în Gaza în 2008-2009.

Presa franceză şi europeană continuă să acorde spaţii ample situaţiei din Tunisia.

Le Figaro, jurnal conservator, publică în exclusivitate un interviu cu şeful diplomaţiei tunisiene, Kamel Morjane. Ca de obicei, titlul ales pentru asemenea interviuri este chiar o declaraţie a celui intervievat: „Sper ca revoluţia să îşi arate roadele”. Interviul a fost realizat de Le Figaro, în Egipt, la Charm-el-Cheik, cu ocazia summit-ului Ligii Arabe. „Verişor prin alianţă al fostului preşedinte Ben Ali, fostul şi actualul ministrul de externe este una din piesele grele ale Guvernului de tranziţie. Numele acestui diplomat discret, în vârstă de 62 de ani, a fost evocat în 2006 într-unul din documentele americane dezvăluite recent de WikiLeaks, ca unul din cei 5 posibili succesori ai lui Ben Ali. Deşi strada îi cere demisia, ca urmare a legăturilor sale cu vechiul regim, în şoaptă se spune că el ar fi actorul-cheie al plecării precipitate a lui Ben Ali”. În interviul acordat ziarului Le Figaro, el neagă, bineînţeles, orice amestec în fuga lui Ben Ali.

Însă, „tunisienii aspiră la o schimbare profundă” – putem citi în La Croix, cotidian al catolicilor francezi. „În euforia libertății de expresie, tunisienii vor să înlăture orice risc de a-şi vedea confiscată mişcarea de tranziţie către democraţie”.

Propun să ne ocupăm şi de actualitatea franceză. Preşedintele Sarkozy va ţine cel de-al treilea mare discurs de politică externă de la preluarea mandatului în 2007.

Şeful statului francez se va adresa în faţa a 300 de ziarişti şi 150 de membri ai corpului diplomatic”, după cum ne informează La Croix, pentru a expune ambiţiile preşedinţiei franceze a G20 şi G8. La Croix consideră că preşedintele speră să culeagă în interior, în perspectiva alegerilor din 2012, beneficiile obţinute în politica externă. „Obiectivele Franţei la G20 şi G8 sunt ambiţioase – reforma sistemului monetar internaţional, lupta contra instabilităţii preţurilor la materiile prime, în special a celor agricole, şi ameliorarea guvernantei mondiale”. Subiecte care îi vor permite preşedintelui francez să ocupe centrul scenei internaţionale. Totuşi, stângăcia de care a dat dovadă în înţelegerea revoluţiei tunisiene îi va cădea greu şi va fi exploatată de adversarii săi politici pentru a-i critica şi acţiunea internaţională.

Să notăm şi alte subiecte de interes pentru europeni.

Cotidianul italian Il Sole 24 Ore urmăreşte cu atenţie situaţia din Albania. „Premierul, Sali Berisha declară: liderul Opoziţiei (este vorba de primarul Tiranei, socialistul Edi Rama) va avea parte de o pedeapsă exemplară. Asemenea manifestaţii violente nu au mai avut loc în ultimii 15 ani”.

Rămânem în Balcanii de Vest deoarece un subiect revine în actualitate.

Cotidianul comuniştilor francezi, L’Humanité, dedică prima pagină în mod exclusiv traficului de organe. „Un raport copleşitor privind Kosovo. Consiliul Europei este sesizat de senatorul elveţian, Dick Marty, care acuză regimul aflat la Putere în Kosovo. Prizonierii ar fi fost amputaţi chiar în timp ce provincia se afla sub supraveghere internaţională”.

Le Quotidien, ziar luxemburghez francofon, ne informează că în Irlanda „verzii se retrag din coaliţia guvernamentală, precipitând astfel convocarea de alegeri anticipate”.

Le Figaro notează: „Pentru Israel, raidul contra flotilei cu destinaţia Gaza a fost legal”. Tot din Le Figaro reţinem un alt titlu: „Belgia în criză este agasată de propria-i neputinţă”.

Le Monde, ziarul francez cu cel mai mare tiraj, se ocupă de China. „Consumul intern bulversează comerţul mondial. Vânzarea de produse textile (îmbrăcăminte, încălţăminte) nu încetează să crească iar importatorii americani şi europeni caută să se aprovizioneze din alte ţări”.

În sfârşit, La Croix scrie despre „Senzaţia Monet la Grand Palais”. Este vorba de o retrospectivă consacrată marelui impresionist, Claude Monet, care a atras în numai câteva zile 900.000 de vizitatori.

 
Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu