Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Negocierile Euro, blocate în costurile de împrumutare (The Guardian)

Italia şi Spania au decis să boicoteze adoptarea Pactului de Creştere în lipsa unei relaxări a condiţiilor de asistenţă financiară. 

 

„Marele pas înainte” în rezolvarea crizei Euro s-a împiedicat la start. Mariano Rajoy şi Mario Monti au decis că ar fi bine să se pună de-a curmezişul din cauza dobânzilor extrem de mari pe care trebuie să le plătească la obligaţiunile lor de stat. Practic, cei doi premieri au ameninţat că vor împiedica adoptarea Pactului de Creştere Economică dacă Europa nu găseşte un mecanism de atenuare a presiunii pieţelor financiare. Deocamdată, rezultatul acestui summit este incert.

În condiţiile în care Consiliul European este privit drept o ultimă şansă de salvare a monedei unice europene, liderii europeni par a se împiedica în detalii destul de neimportante, mai ales privit în contextul mai larg al proiectelor de adâncire a uniunii economice şi de instituire a unei uniuni politice pe bătrânul continent. De fapt, liderii europeni au manifestat o lipsă de coeziune mai accentuată decât la începerea crizei financiare şi economice în urmă cu treizeci de luni. De unde această reuniune trebuia să pună bazele viitoarei construcţii europene, subiectele de negociere pe fond au fost ignorate, cel puţin în prima zi a summitului.

Nu este clar dacă tactica Italiei şi Spaniei va da roade. Printre chestiunile importante de pe agendă era adoptarea Pactului de Creştere promovat de Franţa tocmai pentru a ajuta economiile europene aflate în dificultate. Cartea jucată acum la Roma şi Madrid s-ar putea dovedi perdantă. Angela Merkel nu părea ieri deloc afectată de un eventual eşec al Consiliului. În fond, Germania a militat mereu pentru rigoare bugetară şi reforme structurale. Aşa că neadoptarea Pactului de Creştere ar însemna, de fapt, o întoarcere la cursul tradiţional al Berlinului.

Sudul Europei o pune pe Merkel în dificultăţi (Die Welt)

Italia şi Spania au deturnat Consiliul European de la Bruxelles şi forţează mâna cancelarului Merkel. Scopul: faceţi ceva în Europa pentru a ne scădea dobânzile la titlurile de stat!

Seara de joi n-a mers bine deloc pentru Angela Merkel. Balotelli a îngenunchiat naţionala federală la Campionatul European de Fotbal, iar, la Bruxelles, Monti pornea la contraatac. Înainte de Consiliul European, Pactul de Creştere era deja decis. Şi nu oriunde, ci la Roma s-au înţeles liderii german, francez, spaniol şi italian. Erau 130 de miliarde Euro, adică 1% din PIB al zonei Euro, menite să ajute la relansarea conjuncturală. Dar nu, Italia şi Spania vor şi măsuri pe termen scurt, adică bani pompaţi de undeva, pentru a plăti dobânzi mai mici. Marea diferenţă acum este însă următoarea: spre deosebire de alte state precum Portugalia sau Irlanda (care au primit şi ele asistenţă financiară), Roma şi Madridul vor bani necondiţionat. Adică daţi-ne, dar nu acceptăm nicio condiţie impusă de voi în schimbul ajutorului.

Iată de ce Angela Merkel are o mare dilemă. Cu un ochi râde pentru că neadoptarea Pactului de Creştere o aduce înapoi în poziţia de promotor al disciplinei fiscale. Cu un ochi plânge pentru că Pactul de Creştere era susţinut pe plan intern de socialdemocraţi şi ecologişti. Merkel are nevoie de votul opoziţiei pentru ratificarea Pactului Fiscal şi a Mecanismului de Stabilitate European.

Lui Hollande nu-i ajunge Pactul de Creştere (Le Figaro)

Preşedintele francez se felicită singur pentru posibilitatea adoptării Pactului de Creştere Economică. În schimb, Francois Hollande nu a suflat o vorbă despre ratificarea Pactului Fiscal deja adoptat de majoritatea statelor europene.

Preşedintele francez este încrezător. Dacă Italia şi Spania vor accepta Pactul de Creştere, atunci el va fi promotorul schimbării în Europa. În continuare însă este extrem de evident că faimosul cuplu franco-german nu funcţionează încă. Pentru Paris, adâncirea integrării europene înseamnă mai multă solidaritate, adică mutualizarea datoriilor. Pentru Berlin înseamnă mai multă disciplină. Iar Hollande a declarat că cei care se aşteaptă la o Europă federală ar fi fost prost informaţi. Dezbaterile privind viitorul Europei nu par să găsească un numitor comun pe termen lung.

România în presa internaţională:

Die Welt observă că „Premierul României se deplasează la Bruxelles împotriva unui verdict în Justiţie”. Ponta a acuzat Curtea Constituţională a României de partizanat politic. Welt descrie şi conferinţa de presă a preşedintelui Băsescu şi explicaţiile acestuia conform cărora a rămas la Bucureşti pentru a evita o situaţie jenantă la Bruxelles.

„Ponta ignoră Curtea Constituţională” scrie şi FAZ şi observă că este pentru prima dată din 1989 încoace când un prim ministru decide să nu respecte un verdict al acestei instanţe. FAZ notează şi că Ponta a scos imediat după anunţarea verdictului Monitorul Oficial de sub tutela Parlamentului şi poate hotărî astfel când decizia Curţii va produce efecte legale.

În aceeaşi chestiune, AFP citează in extenso conferinţa de presă a preşedintelui Băsescu. Acesta a afirmat ieri la Cotroceni că situaţia privind reprezentarea României la Bruxelles reprezintă un grav derapaj democratic. AFP încheie afirmând că România are o situaţie de coabitare politică extrem de dificilă după debarcarea Guvernului Ungureanu.

Televiziunea publică austriacă ORF abordează scandalul de plagiat în care este implicat premierul Victor Ponta. ORF menţionează că ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a schimbat fără niciun preaviz componenţa Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor şi Certificatelor Academice motivându-şi decizia cu o aparentă lipsă de eficienţă a instituţiei. Comentatorii văd însă o tentativă de imixtiune în ancheta privind plagiatul premierului mai ales că modificarea survine cu o zi înainte de începerea investigaţiilor.

Bloomberg publică o statistică ce trage un semnal de alarmă în privinţa companiilor din România şi Grecia care se înregistrează în Bulgaria datorită fiscalităţii reduse şi a stabilităţii monetare. În medie, numărul acestora a crecut cu peste 60% în ultimul an.