Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Operatiune in Fasia Gaza: creste pericolul unui nou razboi (Der Spiegel)

In timp ce Israelul derula raiduri aeriene si il asasina pe liderul militar al miscarii radical islamice Hamas, la frontiera cu Fasia Gaza erau comasate trupe terestre. Pentru cateva ore parea ca noul razboi de care se teme lumea avea sa inceapa iminent. Apoi a intervenit un purtator de cuvant israelian si a precizat ca militarii sunt pregatiti sa intervina daca va fi nevoie. 

Temerile Israelului erau urmatoarele: miscarea Hamas ar fi intrat in ultimele saptamani in posesia unor rachete cu raza lunga de actiune. De aceea a recurs la raidurile aeriene in care a bombardat mai multe tinte, l-a ucis pe generalul Ahmed al Djabari si, odata cu el, alte sapte persoane printre care un copil. Extremistii islamici au reactionat prompt si au declarat ca Israelul a deschis “portile iadului” odata cu asasinarea liderului lor militar. Brigazile Kassam ar fi in stare generala de alerta, conducerea Hamas s-a retras in buncare. Suspiciunile Israelului au fost confirmate zilele trecute cand peste o suta de proiectile au lovit teritoriul sau din Fasia Gaza. Printre acestea s-au numarat mai multe rachete Katiusha care au putere de distrugere mult mai mare decat cele care lovesc uzual Israelul. Si organizatia Jihadul Islamic a anuntat ca va razbuna operatiunea de ieri. E putin probabil insa ca extremistii palestinieni sa lanseze un atac masiv, cel mai probabil se vor rezuma la actiunile solitare menite mai degraba sa ii faca sa isi pastreze imaginea de oponenti ai Israelului. In orice caz, un nou razboi precum cel din 2008 nu ar fi in interesul niciunei parti, cel putin in teorie. Pe de-o parte Hamas nu este pregatita din punct de vedere militar sa tina piept Israelului intr-un conflict deschis, iar Tel Aviv-ul ar trebui sa ocupe intreaga Fasie Gaza ceea ce ar fi o mare provocare logistica.

UE, in blocaj cu privire la bugete (BBC News)

Negocierile privind bugetul european pe anul 2013 sunt blocate, statele membre au refuzat sa dea mai multi bani la Bruxelles. Comisia Europeana este obligata acum sa faca un nou proiect de buget. Impasul vine cu doar o saptamana inaintea Consiliului European de toamna unde se va discuta despre bugetul Europei in exercitiul 2014-2020.

Comisia Europeana vroia 9 miliarde de euro in plus la bugetul pe 2013 sub forma unei “finantari de urgenta” care a fost respinsa de statele membre ale UE. Daca pana in luna ianuarie nu se va ajunge la un acord, atunci actuala forma de buget va fi rostogolita de la luna la luna pana cand se va fi gasit un compromis in aceasta chestiune. In 2012, UE a avut un buget de 129,1 miliarde Euro, o crestere cu 1,9% fata de 2011. Cei mai mari oponenti ai cresterii bugetare si, in acelasi timp, sustinatori ai scaderii cheltuirii de fonduri comunitare sunt Marea Britanie, Danemarca, Olanda si Suedia.
In acelasi timp, presedintele Consiliului European Hermann van Rompuy sustine planurile lui Jose Manuel Barroso de reducere a bugetului european cu 75 de miliarde Euro in exercitiul 2014-2020. Majoritatea acestor bani ar urma sa fie economisiti de la fondurile de coeziune, acele fonduri care asigura dezvoltarea statelor membre prin programe operationale sectoriale si reducerea decalajului de dezvoltare intre statele membre.

Austeritatea e aici si ar fi bine sa ne obisnuim cu ea (The Guardian)

Credem ca stim tot ce era de stiut despre ascensiunea Asiei si declinul Occidentului, dar, de fapt, abia incepem sa intelegem ce inseamna cu adevarat. Ieri, sindicalistii europeni erau pe strazi si acuzau politica de austeritate spunand ca ea nu functioneaza. E greu sa gasesti un argument impotriva acestei idei cand e evident ca solutia nu rezolva nici criza datoriilor nici problemele oamenilor.

Dar ce sa faci altceva? Nici aici nu e usor sa gasesti o alternativa. Asa ca cel mai bine ar fi, de fapt, sa ne obisnuim cu austeritatea noastra cea de toate zilele. Pentru ca trebuie sa facem mai mult cu resurse mai putine, iar austeritatea nu va pleca nicaieri prea repede. Acest concept ne remodeleaza lumea asa ca bine ati venit in secolul 21. Vremurile bune asa cum le stim noi s-au dus. E drept, o sa ne revenim, dar va fi un proces greu si foarte lent. Nu traim acum intr-o perioada de scadere conjuncturala a economiei, ci traim o schimbare epocala. Cine crede ca vom mai avea rate de crestere ca in secolul 20 e undeva in nori. Si singurul lucru de care putem fi siguri este incertitudinea zilei de maine. Sa ne intelegem: nu e o atitudine de resemnare, e doar realista. Politicienii ar trebui sa inglobeze austeritatea in strategia lor. Numai asa poate reactiona si societatea intr-o maniera pozitiva.