Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Papa Francisc I sau doar Papa Francisc? (Le Monde)

La anunțul protodiaconului conform căruia în funcția de Suveran Pontif a fost ales cardinalul Jorge Mario Bergoglio, presa lumii s-a grăbit să salute desemnarea lui Francisc I pe tronul Sfântului Petru. Corectura a venit însă prompt din partea Vaticanului.

Francisc se va numi simplu Francisc – asta cel puțin până când un alt Papă va alege să se numească Francisc al II-lea. Rezolvarea acestei dileme a venit direct de la purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi, care a cerut simplu abandonarea cifrei romane din spatele numelui.

Simplificarea numelui Suveranului îi dă o încărcătură simbolică și mai mare. Francisc este un nume care simbolizează umilința - și vine tocmai la momentul potrivit în care Bisericii Catolice i se reproșează o anumită aroganță la nivel internațional. Este un nume mai degrabă clasic, unul conservator. Dar este și un semnal de deschidere față de credincioși și un semnal de bunătate. Francisc nu va fi un profesor precum predecesorul său.

Mai mult, Sfântul Francisc simbolizează și o deschidere față de Islam. În istorie, sfântul este primul personaj occidental care s-a întâlnit cu sultanul otoman. Într-o epocă în care Occidentul era în război cu Islamul, Francisc a găsit oportun dialogul, nu uciderea. În epoca modernă, Francisc se potrivește și cu preocupările de salvare a mediului pentru că personajul istoric a fost primul care s-a interesat de natură. Papa Ioan Paul al II-lea l-a desemnat pe sfântul Francisc patron al ecologiei. Sfântul Francisc simțea în secolul al XIII-lea chemarea de la Dumnezeu pentru a reconstrui Biserica. Dar nu oricum, ci cu ajutorul oamenilor săraci. Deci simplu: Papa Francisc. Ușor nu-i va fi să îndeplinească așteptările date de propriul nume ales.

Papa surpriză (Spiegel)

Nimeni nu îl avea pe Jorge Mario Bergoglio în cărți. Dar de ieri este Papă – primul suveran sudamerican și primul iezuit. Și primul din afara Europei de la anul 700 încoace. Face parte din elita intelectuală a catolicilor, dar în trecutul său există și o pată neagră.

Papa Francisc este un om aproape de credincioșii săi. Este un om modest care nu călătorea cu limuzină și șofer, ci cu transportul în comun. Unul care nu locuia în reședința episcopală, ci într-un apartament modest. Unul care făcea cumpărături singur în supermarket și care gătea în propria bucătărie. Unul care la reuniunile cardinalilor stătea mai degrabă în al doilea rând. Și care în 2005 s-a retras din cursă în favoarea lui Joseph Ratzinger (Benedict al XVI-lea). Zvonurile spun că la al treilea vot, Bergoglio ar fi adunat 40 de voci în favoarea sa. Cu așa un rezultat ar fi putut bloca orice alegere, dar a preferat să nu o facă. De-a lungul timpului s-a ținut departe de politică, de presă. Dar când a vorbit public a acuzat cu tărie corupția și sărăcia din lume.

În trecutul său există însă un episod controversat. Cu doar trei zile înainte de conclav, un avocat argentinian a depus plângere împotriva arhiepiscopului de Buenos Aires care în anul 1976 ar fi ajutat dictatura militară argentiniană să aresteze doi membri ai Ordinului Iezuiților. Acuzația este complicitate. Iezuiții care au supraviețuit torturii din închisorile dictaturii l-au acuzat pe Bergoglio că nu i-ar fi protejat deloc și că nu s-ar fi poziționat clar împotriva regimului. Cardinalul a respins constant aceste acuzații.

Papa din depărtări este o alegere inspirată (The Telegraph)

Papa Francisc, în mod evident un om umil, plin de compasiune, dar în foarte scurt timp va fi confruntat cu provocări care vor cere viziune și voință din partea sa.

Noul Suveran Pontif are multe pe agenda sa. Trebuie să reformeze birocrația Bisericii, să rezolve problema abuzurilor sexuale ale preoților și să stopeze valul de plecări din catolicism al occidentalilor. Francisc va trebui să își asume trecutul Bisericii și să îl asaneze – așa cum promisese Benedict al XVI-lea.

Nu trebuie să ne așteptăm la schimbări teologice masive. Femeile nu vor ajunge preoți, căsătoria între homosexuali nu va fi aprobată, doctrina catolică nu va fi rescrisă în mod dramatic. Totuși, alegerea sudamericanului este o mișcare cu potențial mare de reformă. Este o inspirație chiar și pentru cei care nu împărtășesc aceeași religie cu el – priviți doar reacția mulțimii de la Vatican și nu puteți să nu fiți impresionați. Într-o lume în care credința este luată cu asalt, Papa Francisc este o alegere bună pentru speranța că spiritul creștin va reuși să se regăsească. Mai ales aici, în Europa.

Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu