Poate Guvernul sa ne facă fericiţi? (The Telegraph)

Un nou studiu publicat de Institutul pentru Afaceri Economice arata o legatura stransa intre bogatie si fericire. Pe langa dovezile statistice si sociologice, vedem fiecare dintre noi ca societatile mai bogate sunt mai fericite. Adevarata surpriza vine insa din urmatoarea concluzie: nu exista nicio relatie intre fericire si inegalitate sociala.

In plus, studiul mai arata ca fericirea este mai mare in tari unde statul joaca un rol mai mic. In mod surprinzator, acolo unde guvernele cheltuie sume mari pe programe sociale, gradul de fericire tinde sa scada proportional indiferent de eficienta aparatului birocratic sau de cat de democratic este statul respectiv.

Somajul este si el un factor important cand vine vorba de fericire. In tari unde reglementarea pietei muncii este mai flexibila si permite angajari temporare, pe jumatati de norma etc., oamenii tind sa fie mai fericiti. E ironic daca ne gandim cat de mult se straduiesc guvernele sa creeze locuri de munca prin legi sau cheltuieli publice si ca eforturile acestea institutionale nu ne aduc fericirea.

Evident ca fericirea fiintei umane nu vine numai din bani. Printre alti factori enumerati de studiu se numara libertatea credintei si institutia casatoriei. Dar este la fel de evident din aceasta cercetare ca, de fapt, tot ce-ar putea guvernele sa faca mai bine pentru noi ar fi sa ne lase in pace intr-un spatiu de manevra reglementat in asa fel incat libertatea de actiune sa fie garantata.

Mai exista si un aspect etic al implicarii statului in fericirea noastra. Cum ar fi ca studii guvernamentale sa demonstreze ca tortura pisicilor ne face fericiti?! S-ar apuca un guvern sa elaboreze programe de capturare a pisicilor si de impartire a animalelor intru satisfacerea fericirii torturiste?! Fericirea este un proces individual, nu un scop al unor actiuni cu titlul “totul e bine cand se termina cu bine”.

Sarkozy activeaza dispozitivul anticriza (Le Monde)

Presedintele francez a anuntat ca va debloca o jumatate de miliard de Euro. Cu mai putin de 100 de zile ramase pana la alegerile prezidentiale, Sarkozy cheltuie o suma uriasa pentru programe de combatere a somajului si alte ajustari pe termen scurt.

Palatul Elysee a tinut sa precizeze ca acesti bani nu ar reprezenta cheltuieli noi de la bugetul de stat. Cu toate acestea, sumele reprezinta reactivarea unor pachete anticriza din 2009 care erau sistate in prezent, deci neincluse in exercitiul bugetar 2012. Mai mult, Sarkozy intentioneaza sa dubleze aproape suma pana la o valoare totala de 900 milioane Euro din ajutoare venite de la UE.

Pachetele incud si unele masuri de relaxare fiscala pentru intreprinderile care angajeaza tineri someri si alte ajustari fiscale in domeniul muncii. Dar reformele structurale promise de cativa ani incoace se lasa in continuare asteptate.

In schimb, guvernul francez se grabeste ca aceste pachete sa intre in vigoare cat mai repede. Termenul vehiculat este data de 1 februarie, iar efectele promise de Executiv ar urma sa aiba “efect imediat”. Foarte putine cuvinte au fost rostite de presedinte cu privire la acordul de competitivitate economica asteptat deja de destula vreme. Este vorba de flexibilizarea legislatiei muncii. Dar un asemenea demers presupune, conform legii franceze, acordul tuturor partenerilor sociali. Nu-i o miscare buna inainte de alegeri...

Barroso ii aminteste lui Orban de spiritul legilor (Süddeutsche Zeitung)

Premierul maghiar promite ca va schimba repede legile ca sa fie conforme cu principiile UE si ca sa primeasca banii necesari evitarii unui faliment statal. Democratia oricum nu ar fi amenintata in Ungaria, crede Viktor Orban. Numai ca europenii sunt de alta parere.

Presedintele Comisiei Europene (CE) a anuntat deja ca nu este de acord cu modificari de legislatie care sa respecte textele comunitare. Jose Manuel Barroso vrea ca legislatia maghiara sa respecte spiritul legilor europene si a declarat textual ca Executivul sau vrea sa forteze Ungaria “sa se poarte respectuos cu propriul popor”.

De asemenea, mai multi europarlamentari se refera explicit la articolul 7 din Tratatul de la Lisabona. El prevede ca statutul de membru al unui stat poate fi suspendat daca guvernul tarii respective are derapaje “in directia unui regim totalitar si autoritar”.

In acest context, pana si conservatorii europeni (din care fac parte si reprezentanti ai partidului lui Viktor Orban) incep sa se distanteze de asa numitul “Viktator”. CE deruleaza deja investigatii la Budapesta. In caz ca va fi necesar, Barroso anunta “masuri suplimentare”. Dincolo de criza economica vremurile se anunta si mai tulburi pentru Ungaria.

SOPA si PIPA nu vor distruge internetul (Washington Post)

Cele doua acronime denumesc doua initiative legislative din SUA care au provocat protestul online al multor site-uri de renume mondial. Legi de protectie a adresei IP sau de combatere a pirateriei online ar presupune o serie de pericole grave pentru democratia acestui mediu de comunicare si informare.

Dar protestul este urmarea unei reactii hiperbolizate si a unei campanii de dezinformare. Sa dam exemple: PIPA ar urma sa falimenteze motoare de cautare daca acestea nu identifica si nu combat site-uri ce comercializeaza produse contrafacute. Fals. PIPA are prevederi explicite care exonereaza astfel de companii de raspunderea actiunilor de combatere ce vor fi efectuate de cei care detin patentul sau de organele de justitie.

Nu exista o prevedere constitutionala care sa garanteze dreptul de vizitare sau de achizitionare de pe un site al carui singur scop este sa prejudicieze inovatorii sau cumparatorii. Daca cineva este prins pe strazile unui oras vanzand CD-uri piratate sau genti de designer contrafacute, atunci autoritatile sau producatorii legitimi au dreptul sa combata acest fenomen. Acest rationament nu se poate schimba doar pentru ca trotuarul se gaseste in spatiul virtual.

E bine sa criticam propuneri legislative, e bine sa ne intrebam pana unde isi vor produce ele efecte. Dar nu e OK sa bazam dezbaterea publica pe argumente false.