Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Portugalia cere ajutorul Uniunii Europene (Le Soir)

„Portugalia se predă şi cere ajutorul financiar al Uniunii Europene” (El Pais). „Jose Socrates cere un plan de ajutor pentru Portugalia” (Financial Times). „Portugalia încolţită să ceară un ajutor financiar din partea UE” (Les Echos). „Mondializare: Frontul Naţional reaprinde dezbaterea” (Libération). 

Ziarele franceze şi europene se interesează de cererea de ajutor financiar a Portugaliei, ţară aflată într-o gravă criză economică.

Portugalia cere ajutorul Uniunii Europene”, citim în cotidianul belgian francofon Le Soir.

De subiect se arătă interesat şi El Pais: „Portugalia se predă şi cere ajutorul financiar al Uniunii Europene”.

Premierul, Jose Socrates cere un plan de ajutor pentru Portugalia”, ne informează Financial Times din care aflăm şi că „Uniunea Europeană salută decizia responsabilă a Guvernului de la Lisabona”.

În Les Echos, ziar francez cu tentă economică, citim: „Portugalia încolţită să ceară un ajutor financiar din partea Uniunii Europene. Presiunile conjugate ale pieţelor financiare, ale agenţiilor de notare şi a băncilor portugheze au împins Guvernul de la Lisabona să ceară un ajutor financiar de urgenţă”.

Potrivit cotidianului portughez Jornal de Negociosprincipalele bănci portugheze au ameninţat că încetează să mai cumpere datoria suverană portugheză, o decizie care ar fi putut crea dificultăţi ţării în plata împrumuturilor (…). Entităţile financiare portugheze câştigă însă de pe urma situaţiei ţării, deoarece se împrumută la Banca Centrală Europeană (BCE) cu o dobândă de 1 %, iar la rândul lor, împrumută Guvernul de la Lisabona cu o dobândă de 10 %”. Mai aflăm că directorul celei mai importante bănci private portugheze, Millenniumn BCP, Carlos Santos Ferreira, a declarat că „Portugalia are nevoie de un ajutor de urgenţă de cel puţin 10 miliarde de euro pentru a putea depăşi criza”.

Ziarele se interesează şi de partea de vină a mondializării pentru dificultăţile economice din zona euro.

Libération se arată interesat de mondializare: „Mondializare: Frontul Naţional reaprinde dezbaterea. Anti-mondializarea, al cărei portdrapel se face Marine Le Pen, creează tabere nu numai la dreapta eșichierului politic dar şi la stânga acestuia. Mondializarea sărăceşte Franţa? Marile companii franceze au profitat de pe urma mondializării? Acest fenomen a determinat inegalităţi sociale?”. La aceste întrebări Libération încearcă să dea un răspuns. Mai putem citi şi un reportaj din Lyon unde compania franceză producătoare de electrocasnice Brandt a decis să delocalizeze în Polonia.

Tot în Libération găsim şi un interviu cu economistul Jacques Sapir care se face partizanul unui intervenţionismului statal, singurul în măsură să evite o aşa-numită „deglobalizare” dezordonată şi o emergenţă a naţionalismelor. Economistul francez pledează şi pentru „reforma sistemului monetar şi comercial internaţional”.

Presa euro-franceză continuă să se intereseze de situaţia din Coasta de Fildeş, fostă colonie franceză.

La Croix titrează: „Necesităţile urgente ale Coastei de Fildeş. Retragerea lui Laurent Gbagbo părea ieri, 6 aprilie, iminentă, dar cele 4 luni de criză politică vor cântări asupra mandatului preşedintelui ales Alassane Ouattara”.

Iar pe situl său Internet, Reporters sans frontières face un prim bilanţ al situaţiei presei din această ţară: „Sunt reunite toate elementele unui adevărat război al informaţiilor, în paralel cu luptele”, constată site-ul organizaţiei care luptă pentru drepturile ziariştilor în lume. Televiziunea şi radioul naţional, miză a confruntărilor, au fost folosite pentru propagandă iar la final au fost bombardate. Starea de insecuritate a determinat o acoperire slabă a evenimentelor din partea presei ceea ce a dus la difuzarea zvonurilor şi a informaţiilor greu de verificat. Ameninţările s-au multiplicat la adresa jurnaliştilor, determinând în rândul acestora o adevărată psihoză. În timp ce luptele se intensificau la Abidjan, la sfârşitul săptămânii trecute, o „listă neagră” cu persoane care trebuie eliminate era difuzată oral pe străzile capitalei economice a ţării. Rezultatul: mulţi ziarişti au intrat în clandestinitate de frică să nu cadă victime represiunii. De la începutul lunii nu mai există niciun ziar la chioşcuri.

Ziarele analizează şi angajamentul militar francez în străinătate.

În trei săptămâni Franţa s-a găsit angajată militar în Libia şi Coasta de Fildeş, o adevărată revoluţie a practicii franceze care propovăduia până acum, cel puţin teoretic,  neamestecul în treburile interne ale ţărilor suverane”, constată Sud Ouest.

Să notăm şi alte subiecte de interes pentru presa euro-franceză de astăzi.

Corriere della Sera îşi dedică editorialul situaţiei din Libia: „Diplomaţia italiană în zigzag. Schimbători? Nu mai mult decât alţii”.

Iar Aujourd’hui en France/Le Parisien, ziarul francez cu cel mai mare tiraj, povesteşte „cum a schimbat TGV-ul Franţa şi cum a influenţat viaţa francezilor în cei 30 de ani de existenţă. Reţeaua de trenuri de mare viteză a bulversat obiceiurile noastre, a dus la dezvoltarea serviciilor şi a companiilor din oraşele deservite, a dus la dezvoltarea turismului, în special la Marsilia”. „Dar, reversul medaliei, notează Aujourd’hui en France/Le Parisien, în oraşele deservite de TGV, preţul terenurilor şi al locuinţelor a crescut”

 
Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu