Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ratko Mladici, măcelarul din Srebrenica arestat (Libération)

ratko-mladici-macelarul-srebrenica-arestat.jpg

Ratko Mladici, măcelarul din Srebrenica arestat

Măcelarul din Balcani după 15 ani de cladestinitate” (Le Paruisien/Aujourd’hui en France). În sfârşit” (Libération). „La Belgrad interogatoriul lui Mladici eşuează” (Frankfurter Allgemeine Zeitung). „G8: marile puteri se angajează să susţină «primăvara arabă»” (Le Figaro).

Presa europeană scrie pe larg despre arestarea generalului Ratko Mladici, autorul masacrului de la Srebrenica, din timpul războiului din Bosnia. „Măcelarul din Balcani după 15 ani de cladestinitate”, anunţă Le Paruisien/Aujourd’hui en France. În Le Figaro, Mladici este „unul dintre cei mai mari măcelări ai secolului XX”. Articolul se intitulează „Criminalul de război Ratko Mladici arestat în Serbia”.

Dar dintre toate cotidienele, Libération este publicaţia care dedică cele mai multe pagini evenimentului: toată pagina întâi este ocupată de o fotografie tulburătoare, în alb şi negru, care înfăţişează resturile unora din cele 8000 de victime executate în iulie 1995 în orăşelul bosniac. Titlul din Libé: „Ratko Mladici, măcelarul din Srebrenica arestat”.

Dosarul din Libé se intitulează „În sfârşit”, adică în sfârşit Serbia l-a lăsat din braţe: timp de 15 ani, autorităţile de la Belgrad, s-au complăcut, în orice caz nu au dat dovadă de toată energia necesară pentru a pune mâna pe fostul şef militar al sârbilor din Bosnia. Acum s-a rezolvat! Iată-l gata să apară în faţa Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, un rezultat care, potrivit Libération, a fost determinat de Europa şi de valorile sale. Într-adevăr, „a fost nevoie de obstinaţia francezilor şi italienilor pentru a smulge, contra dorinţei americanilor, crearea unui tribunal penal internaţional, cu totul independent, pentru a demasca crimele comise în fosta Iugoslavie”.

Pe scrut, pentru Libération este o zi care trebuie amintită cu o bilă albă pentru Europa, în timp ce comentariul dintr-un alt ziar se înscrie într-o perspectiva istorică. Editorialistul jurnalului catolicilor francezi, La Croix, scrie despre politica lui Tito de după al doilea Război Mondial pentru a explica unde se află rădăcinile Răului: „Proporţia masacrelor de la Srebrenica şi din alte locuri ale fostei Iugoslavii au făcut imposibilă ascunderea lor sub o dală de beton.

Dala de beton a fost pentru mai mult timp politica lui Tito de după al Doilea Război Mondial”. „La Belgrad interogatoriul lui Mladici eşuează”, notează mai precis Frankfurter Allgemeine Zeitung, care intră în detaliile operaţiunii care au dus la arestarea fostului leader sârb din Bosnia. Arestarea lui „Mladici deschide drumul Şerbiei către Uniunea Europeană”, considera El Păiş, cotidianul spaniol cu cel mai mare tiraj.

Ziarele scriu şi despre summitul G8 de la Deauville. Le Figaro scrie că la „G8: marile puteri se angajează să susţină «primăvara arabă»”. „La G8, la Deauville, occidentalii vor să îşi reafirme supremaţia”, este de părere Le Monde. Îl Sole 24 Ore scrie şi el că „G8 lansează un fond pentru primăvara arabă” dar „Berlusconi îi spune lui Obama: Italia este o dictatură a judecătorilor”.  „Democraţiile arabe câştigă susţinerea G8”, citim şi în Financial Times. „G8 se ocupă de industria nucleară şi de democraţiile arabe”, scrie L’Osservatore Romano, ziarul editat de Vatican.

Luxul din nouă reşedinţa de la New York a lui Dominique Strauss-Kahn reţine atenţia presei europene de astăzi. Ziarele ne propun o vizită completă a reşedinţei lui DSK, publicând fotografii din interior. Nimic nu lipseşte din această casă: saună, sala de cinema, sala de fitness. „Luxoasa reşedinţă a lui DSK îi jenează pe socialiştii francezi”, titrează Le Figaro. „Înţeleg că acest lucru va şoca milioanele de francezi”, recunoaşte purtătorul de cuvânt al PS. „Bine aţi venit în palatul meu!” scrie cu litere mari pe prima pagină France-Soir care ne informează că DSK plăteşte o chirie de crica 35 000 de euro pe lună. Casa din cartierul Tribeca, 650 m2, a fost scoasă la vânzare în 2009 pentru suma de 15 milioane de dolari.
 

 
Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu