Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, din ce în ce mai adânc în mlaştina politicii (Neue Zurcher Zeitung)

philip-gordon.jpg

Philip Gordon

Conform stenogramelor unor interceptări telefonice, fostul ministru român de interne a fost supus la presiuni pentru a modifica listele electorale folosite la referendum. Bucureştiul este într-o lumină deloc favorabilă.

Nici nu ar avea altă opţiune, mai ales când doi miniştri din Cabinetul Ponta vorbesc între ei despre presiunile exercitate asupra lor să „perieze” nişte liste pentru a ieşi cvorumul necesar demiterii preşedintelui Traian Băsescu. Victor Paul Dobre, pentru care procurorii au cerut începerea urmăririi penale, spunea în acele înregistrări că cel care ar fi avut cereri la adresa sa ar fi Relu Fenechiu, unul din vicepreşedinţii liberalilor. Un prieten i-ar fi recomandat lui Dobre să se distanţeze de acest „Grup infracţional”, iar Ioan Rus sublinia că nu va adăuga şi nu va şterge pe nimeni de pe liste pentru că nu vrea să-şi petreacă bătrâneţile la puşcărie.

Episodul provoacă îngrijorări şi mai pronunţate la nivel internaţional. Wilfried Martens, preşedintele Partidului Popular European, i-a cerut Guvernului de la Bucureşti să predea Curţii Constituţionale de urgenţă listele electorale pentru a putea emite un verdict final. „Cu fiecare zi de întârziere se pune întrebarea care este, cu adevărat , scopul premierului Ponta?”. Apoi, la Bucureşti a fost prezent şi emisarul special al SUA Philip Gordon, vizită care a fost interpretată de observatori drept un semnal îngrijorător din partea Washingtonului.

România: un emisar american preocupat (AFP)

Adjunctul secretarului de stat american Philip Gordon s-a văzut la Bucureşti cu toate părţile implicate în scandalul politic ce macină ţara de luni de zile.

Instituţiile democratice ale statului trebuie respectate – acesta este mesajul principal transmis de Gordon cu ocazia unei conferinţe de presă susţinute după întâlniri cu preşedintele suspendat Traian Băsescu, cu cel interimar Crin Antonescu şi cu primul ministru Victor Ponta. „Suntem preocupaţi de unele evoluţii recente legate de referendumul de destituire a preşedintelui”, a spus Gordon textual. "Am venit si pentru a exprima aceste preocupari. Au existat, asa cum se stie, acuzatii credibile de vot ilegal masiv la referendum, au fost demersuri de schimbare a listelor cu votanti, care ar schimba cvorumul de vot si, se pare, incercari de presiune asupra Curtii Constitutionale privind validarea referendumului. Toate aceste acuzatii au ridicat semne de intrebare privind legitimitatea oricarui rezultat care este asteptat", a spus Philip Gordon.

Reformă în România? (New York Times)

Cotidianul american publică o replică la un editorial scris de Mircea Geoană în data de 3 august. Răspunsul este semnat de fostul ambasador american la Bucureşti Michael Guest.

Mircea Geoană scrie că sistemul politic din România este disfuncţional. În calitate de fost şef al PSD, Geoană ar trebui să ştie, dar acest detaliu nu este menţionat în Op-Ed. Agenda pe care politicianul român o prezintă nu e deloc nouă: reformă în justiţie, dialog politic, măsuri economice etc. Adevărul este că niciun politician român nu a avut curajul şi competenţa să promoveze reforme reale în România, spune fostul ambasador. Guest încheie spunând că multe i se pot reproşa preşedintelui Băsescu, dar demiterea sa din raţiuni populiste şi electorale nu ar fi făcut altceva decât să întărească disfuncţionalităţile politicii.

Cele două feţe ale referendumului din România (Social Europe Journal)

Autorul articolului îşi începe textul cu următoarea afirmaţie: la finalizarea scrierii, situaţia din România se complicase deja şi mai mult! Dar dincolo de cavalcada de evenimente şi răsturnări de situaţie, Krastyo Petkov analizează impactul crizei de la Bucureşti asupra întregii regiuni.

Problema României nu e doar a României. Instabilitatea politică slăbeşte atât poziţia celor mai noi membri ai UE, cât şi pe cea a statelor care vor să adere la blocul comunitar. Standardele democratice sunt înlocuite cu practicile balcanice istorice. Cheia unui vot este opţiunea împotriva cuiva, niciodată pentru cineva. Şi mai mult, elitele corupte sunt atât de întrepătrunse cu mediul politic încât este aproape imposibil să ne imaginăm cum ar putea fi ele anihilate. Bătălia politică atinge cote paroxistice din cauza următorului fapt: corupţia nu e un moft, e un mod de a consuma poziţia de putere în stat şi motivul pentru care oamenii ajung să deteste acest sistem cleptocratic.

Aşa se face că referendumul nu a servit niciunui scop, că nu are un rezultat concret şi că el va ajunge să se întoarcă împotriva iniţiatorilor săi. Spectacolul a avut părţi interesante. A avut un caracter educaţional pentru societatea civilă şi generaţiile viitoare. A fost însă şi dezamăgitor de trist pentru toţi prietenii României.