Rușinea Washingtonului (Spiegel)

E o prevedere legală simplă și logică. Ar fi primul pas împotriva violenței armate din SUA. Ar folosi tuturor oamenilor nevinovați, de pierdut ar avea ceva numai teroriști, atentatori și alte tipuri de criminali. 91% dintre americani sprijină un control mai strict al armelor care sunt vândute populației și al persoanelor care vor să le cumpere. Culmea, 88% din electoratul republican susține planul precum și majoritatea celor care dețin deja arme.

Demersul a fost doborât de 46 de senatori care au votat împotrivă. Eșecul arată incapacitatea celui de-al 113-lea Congres al SUA de a se conforma votului populației și incapacitatea parlamentarilor de a raționa. Nici bunul simț nu mai e la el acasă pe Dealul Capitoliului. National Rifle Association a mințit cu nerușinare spunând că intenția statului este crearea unei baze de date și sporirea controlului asupra populației. În realitate, efectul ar fi invers. Dar chiar dacă ar fi așa, unde-i problema? Americanii se lasă controlați atunci când achiziționează medicamente pentru răceală, alcool, telefoane mobile sau câini – apropo: toate acestea se cumpără mai greu decât arme în America. Apoi, lobby-ul pro-arme i-a amenințat pe senatori că le va sabota realegerea în funcție. Asta e realitatea. Una tristă. Și dacă ne gândim că la votul pentru relaxarea unei prevederi din dreptul de port-armă au lipsit doar trei voci pentru a trece de Senat, atunci realitatea e de-a dreptul înfricoșătoare.

Tribunal francez o cheamă la ordine pe directoarea FMI (BBC News)

Șefa Fondului Monetar Internațional, doamna Christine Lagarde, a fost citată de un judecător francez pentru a răspunde la întrebări legate de un posibil abuz în serviciu în timpul mandatului său de ministru francez al finanțelor.

Doamna Lagarde va trebui să își justifice rolul din afacerea Tapie, în care unui businessman i-ar fi fost oferite compensații financiare în anul 2008. Directoarea FMI respinge acuzațiile. Cu toate acestea, apartamentul său a fost percheziționat luna trecută în cadrul investigației conduse de magistrații francezi. În mandatul său de ministru de finanțe francez doamna Lagarde a pasat neînțelegerile dintre omul de afaceri Bernard Tapie și banca Credit Lyonnais unei comisii de arbitraj. Aceasta din urmă a decis compensații financiare de 400 de milioane de euro pentru susținătorul fostului președinte Nicolas Sarkozy. Criticii doamnei Lagarde afirmă că decizia ar reprezenta un abuz în funcție. În acest moment, șefa FMI nu este pusă sub acuzare.

Ahmadinedjad și televiziunea (Le Monde)

Pe 14 iunie sunt prevăzute alegeri prezidențiale în Iran. Cu mai puțin de două luni rămase așadar până la scrutin, televiziunea națională iraniană face un bilanț economic al mandatului sub conducerea lui Mahmoud Ahmadinedjad. Nimic deosebit, veți spune, și nici că v-ați putea înșela mai amarnic. Ineditul acestui eveniment este că bilanțul făcut de televiziunea iraniană este unul critic!

Au zis așa la televizor în Iran: Ahmadinedjad și-a falsificat bilanțul economic. WOW! La asta chiar că nu ne-am fi așteptat. Adică, să ne înțelegem: falsificarea nu e neapărat surprinzătoare. Nu, acuzația e ca nuca în peretele imaginii pe care o avem despre peisajul mediatic iranian. Într-un talkshow de o oră la care a participat unul din cei mai cunoscuți economiști iranieni a fost atacat virulent numărul de șase milioane de locuri de muncă create cu care se laudă președintele actual. Profesorul universitar Massoud Nili a demonstrat cu tabele și statistici că numărul real este undeva la 70.000. Situația prezentată în emisiune este cu atât mai șocantă cu cât mandatul Ahmadinedjad s-a suprapus cu cea mai mare creștere a prețurilor la petrol din ultimele decenii.

La final să traducem: ayatollahii se rup definitiv de Ahmadinedjad, un personaj pe care nu-l mai au la inimă de ceva vreme încoace. Viitorul politic al acestuia este inexistent. Regimul islamic mai vrea să și mascheze efectul sancțiunilor internaționale și dă vina pe lipsa de pricepere a președintelui. Se vrea schimbare, iar direcția nu e greu de ghicit.