Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Schengen: acord privind controlul la frontiere (Le Figaro)

schengen-acord-privind-controlul-frontiere.jpg

Schengen: acord privind controlul la frontiere (Le Figaro)

Schengen: acord privind controlul la frontiere” (Le Figaro). „Schengen : miniştrii de interne din Uniunea europeană favorabili unei modificări punctuale” (Les Echos). „Cacofonia europenilor pe tema evoluţiei tratatului Schengen” (La Croix). Imigraţia : supralicitarea temei securitate publică din partea Danemarcei” (L’Humanite’).

Ziarele de astăzi scriu despre noile norme din spaţiul Schengen referitoare la controlul frontierelor interne. „Schengen : acord privind controlul la frontiere, citim în Le Figaro. Franţa îşi linişteşte partenerii. Schengen : miniştrii de interne din Uniunea europeană favorabili unei modificări punctuale, notează Les Echos.

Ziarul catolicilor francezi, La Croix observă Cacofonia europenilor pe tema evoluţiei tratatului Schengen” în timp ce L’Humanite’ reţine „Imigraţia: supralicitarea temei securitate publică din partea Danemarcei”. Cotidianul italian Îl Giornale este de părere că „Uniunea europeană i-a temperat pe danezi. Schengen este o adevărată cucerire. Şi editorialul din Îl Giornale este pe această temă: „Acest tratat nu este un totem. Dacă este schimbat devine mai credibil”.

„Când Tratatul Schengen a fost semnat în 1985, numai reprezentanţii a 5 ţări se aflau pe nava fluvială ‘Prinţesa Marie Astrid’ care naviga pe Mosel: Franţa, RFG, Belgia, Olanda şi Luxemburg. Numărul statelor care au aderat la acest tratat a rămas la 5 timp de 10 ani. Numai în 1997 Tratatul Schengen a intrat în acquis comunitar, adică acel set de măsuri care gestionează viaţa Uniunii. Astăzi nu se mai vorbeşte de un tratat ci de un spaţiu Schengen din care fac parte 25 de ţări şi 400 de milioane de cetăţeni. Nu este deci un pergament sacru acest tratat Schengen care este expus într-un muzeu şi venerat cum este Constituţia Americană.

Este vorba de un set de măsuri şi regulamente în continuă evoluţie care a dat naştere unia din puţinele situaţii care dau sentimentul de apartenenţa la Uniunea europeană: călătoriile fără paşaport, a putea alege unde să lucrezi şi să te stabileşti cu familia, fără vize, fără permise. Procesul de lărgire a spaţiului Schengen a continuat până astăzi, cu ţări care au fost puse în aşteptare – România şi Bulgaria – şi cu ţări care au refuzat să adere – Marea Britanie şi Irlanda. Însă acest parcurs a plecat dintr-o altă epocă. În 1985, imigranţii extracomunitari erau 10 milioane, astăzi se pare că sunt 40. În 1985 nu căzuse încă Zidul Berlinului iar Europa era congelată într-un inamovibil statu quo: sfere de influenţă, mari puteri, război rece care îi ţineau pe oameni închişi. Apoi totul s-a schimbat, cu lărgirea spre Est până la primăvara arabă din zilele noastre.

Dacă nu am fi asistat la emergenţa extremei drepte, nimeni nu ar fi fost scandalizat de modificarea tratatului Schengen. Scopul reuniunii miniştrilor de Interne de la Bruxelles a fost însă adaptarea unui instrument eficient dar vechi la epoca în care trăim”.

Ziarele notează şi că „Rebelii din Libia au reluat ofensiva”. Aşa se intitulează articolul din Le Figaro. „Rebelii capturează aeroportul din Misrata”, citim în Financial Times. Premierul britanic David Cameron anunţă noi planuri pentru ajutorarea Libiei, ne informează The Telegraph: „Şeful  guvernului britanic îi invită pe rebeli să îşi deschidă un oficiu diplomatic la Londra”.

Îl Sole 24 Ore caută să înţeleagă „Enigma unei ţări împărţită în două. „De două luni, Libia este tăiată în două şi obiectivul va fi reunirea prin negociere politică a Tripolitaniei, ţinută încă de regimul Gadafi, şi Cirenaica rebelă, care deţine 80 % din rezervele de petrol ale ţării. Războiul de uzură al NATO este cea mai bună strategie. Obiectivul final al coaliţiei: recompoziţia ţării şi reîntoarcerea petrolului libian pe piaţa fără o intervenţie la sol a aliaţilor. Atunci am putea vorbi de un mic miracol”.

Să notăm şi alte subiecte de interes pentru presă europeană. Le Figaro scrie şi despre Creştere economică: FMI optimist în ce priveşte Europa”. Jurnalul gratuit Metro publică un reportaj În inima Japoniei devastate.

„La două luni de la teribilul seism care a devastat regiunea Sendai” iar  Aujourd’hui en France/Le Parisien se interesează de „Superstiţie cu ocazia acestei vineri care cade în ziua de 13”. „Astăzi, milioane de francezi îşi vor încerca norocul la loto: este singura vineri din an care cade în ziua de 13”.

Revista presei europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu