SOS-ul Andaluziei (Le Point)

"În aşteptarea definirii condiţiilor în care regiunile pot avea acces la fondurile menite să le susţină, Andaluzia doreşte acest avans, pentru a dispune de lichidităţi", a declarat jurnaliştilor din Sevilla unul dintre responsabilii Guvernului andaluz, Susana Diaz. Regiunile, care apasă greu asupra bugetului central al sănătăţii şi educaţiei se confruntă cu dificultăţi financiare grave şi asta încă de la explozia bulei imobiliare, în 2008. În iulie, regiunea Murcia a lansat şi ea un apel pentru a primi ajutor financiar de la centru. Calculase că ar avea nevoie de 300 de milioane de euro.

Săptămâna trecută, două regiuni importante pentru economia spaniolă i-au urmat exemplul: Catalonia, care va solicita peste cinci miliarde de euro şi regiunea Valencia, ai cărei oficiali au precizat că au nevoie de peste 4,5 miliarde. Apoi, ar putea găsi încă un miliard prin alte mijloace. În cazul Andaluziei, oficialii nu au dorit să ofere o cifră a cererii totale pe care ar putea-o formula regiunea, dar în primul trimestru, datoria publică andaluză era de 15,4 miliarde de euro (adică 10,6% din PIB-ul său). Or, în cel de-al doilea trimestru, regiunea trebuie să ramburseze 1,6 miliarde de euro.

Oficialii din Andaluzia dau asigurări totuşi că nu au luat încă o decizie referitoare la o cerere de ajutor din fondul creat de statul central. Ei au indicat că nu elimină această posibilitate şi recunosc că băncile fac presiuni ca o asemenea cerere să fie formulată. Fondul, dotat cu 18 miliarde de euro, va fi operaţional săptămânile următoare, promitea vineri ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos. El asigura şi că suma este "suficientă" pentru a ajuta toate regiunile care formulează cereri.

AFP: O remaniere guvernamentală iminentă în Marea Britanie

Premierul David Cameron, aflat într-o situaţie dificilă la jumătatea mandatului, ar putea anunţa chiar de marţi cea mai importantă remaniere a Guvernului său de coaliţie. Downing Street a refuzat deocamdată să facă orice comentariu.

Remanierea nu ar trebui să atingă totuşi "pilonii" Guvernului de coaliţie format de conservatorul Cameron cu liberal-democraţii, în mai 2010. Ministrul Bugetului, George Osborne, extrem de nepopular sau şeful diplomaţiei, William Hague, îşi vor păstra posturile, scriu ziarele britanice.

Potrivit cotidianului The Daily Telegraph, apropiat de Putere, principalele schimbări sunt prevăzute în tabăra conservatoare, nu în cea liberal-democrată. Speculaţiile se referă la o posibilă plecare a ministrului conservator al Justiţiei, Kenneth Clarke, un proeuropean, mai ales că premierul trebuie să facă faţă presiunilor euroscepticilor din partidul său. David Cameron promisese că va profita de începutul sesiunii de toamnă, pentru a pune capăt tergiversărilor care frânează dezvoltarea ţării, în special în materie de educaţie şi locuinţe.

REUTERS: Sirienii care fug de război încep să ajungă în Europa

Ali Jamal a călătorit mii de kilometri-pe jos, cu trenul, cu maşina-pentru a fugi de violenţele din Siria. Jomaah şi-a ascuns familia într-o rulotă, pentru a o aduce ilegal în nordul Europei. Acum ei se află în siguranţa în Suedia şi fac parte din cele câteva mii de sirieni care reuşesc să scape de controalele de la frontierele europene. Există tot mai multe solicitări ca Europa să formuleze o soluţie concretă la criza refugiaţilor din Siria. Circa 200 de mii de sirieni au fugit deja în Iordania, Irak, Liban şi mai ales Turcia. De acolo, cei care au bani reuşesc să treacă graniţa în Grecia şi speră că vor obţine azil undeva prin nordul Europei. Doar Suedia, aflată la 2.500 de kilometri de frontiera europeană a Turciei, se aşteaptă să primească anul acesta 17 mii de sirieni. Asta reflectă o tendinţă în creştere a ceea ce se întâmplă pe întregul continent.

La fel ca Jomaah, care a cheltuit mii de dolari închiriind un minivan şi un şofer în Turcia, care să îi ducă în Europa şi alţi sirieni dau puţine detalii despre odiseea lor clandestină. Dar sirienii consideră asta ca fiind unica soluţie de a scăpa de pericol, de vreme ce vizele impuse pentru călătorii în UE o transformă într-o misiune imposibilă.

Statisticile combinate ale celor 27 de state membre nu dau o imagine clară a migraţiei siriene în interiorul blocului european. Dar cererile de azil în Germania au crescut considerabil în primele şapte luni ale anului-2.246, în timp ce Marea Britanie şi alte câteva ţări raportează şi ele cifre în creştere, potrivit Eurostat.

De teama trecerilor ilegale de frontieră, Grecia şi-a sporit numărul de patrule de la graniţa cu Turcia. Agenţia europeană de control Frontex a raportat că în primele şase luni ale anului au fost prinşi de 12 ori mai mulţi sirieni care încercau să treacă graniţa. Chiar dacă 2.400 au fost prinşi, alţi 12.300 au reuşit să ajungă în UE şi să ceară azil. Iar cifra e posibil să fie mai mică decât în realitate, din cauza întârzierilor în compilarea de date şi a faptului că nu toţi se înregistrează.