Stanga, fata in fata cu zidul realitatii (Le Monde)

Sindicalistii de la Florange sunt furiosi ca Guvernul socialist i-a tradat prin intelegerea pe care a incheiat-o cu Arcelor Mittal. Cum sa accepte stanga inchiderea fabricii, somaj, relocarea productiei si altele?! Situatia aminteste de o constatare de bun simt facuta de fostul premier Lionel Jospin in urma cu 13 ani. Jospin spunea cu ocazia unui plan social la o uzina Michelin ca “nu trebuie sa asteptam totul de la stat”. Ce furie, ce jigniri la adresa fostului premier. Si la adresa actualului care a fost acuzat de tradare. Toti socialistii vroiau o nationalizare temporara a uzinei. Un triumf, o glorie de stanga despre care se vor scrie legende... Dar premierul Jean-Marc Ayrault a dezavuat ideea in public.

Cum putea avea loc o nationalizare? Pai daca Guvernul ar fi avut bani. N-are, asta stim din buget. Pai daca ar fi existat un investitor credibil. Nu stim, poate a fost, poate nu. Pai daca ar fi existat un studiu care sa ateste ca uzina este intr-adevar competitiva si ca merita afacerea. N-a existat si probabil nu va exista. Daca una din aceste conditii nu este indeplinita, atunci putem sa ne luam adio de la conceputl unei miscari rationale. Ar trebui sa stea statul degeaba si sa lase Franta sa se dezindustrializeze? Evident ca nu! Trebuie asumat propriul pact de competitivitate. Si mai trebuie ceva: asumarea ideologiei moderne de stanga. Daca Francois Hollande va accepta sa fie perceput drept social-liberal in loc de “doar socialist”, atunci Republica mai are o sansa.

Egipt: Criza se intensifica, violentele la fel (Washington Post)

Piata din fata Palatului Prezidential din Cairo a fost scena unor ciocniri violente intre oponentii si sustinatorii presedintelui Mohamed Morsi. Au zburat pietre, au fost aruncate cocktailuri Molotov. Trei consilieri de-ai presedintelui au demisionat aseara pe fondul crizei din Egipt.

Taberele sunt clar delimitate. De-o parte se gasesc presedintele Morsi, ales democratic si sustinut de islamisti. De cealalta, o larga coalitie de liberali, secularisti, activisti pentru drepturile omului, dar si cei care il regreta pe fostul presedinte Hosni Mubarak. Analistii internationali sunt de parere ca o adancire a crizei politice si constitutionale ar putea determina, in curand, o interventie a armatei egiptene.

120 de oameni au fost raniti in violentele din noaptea trecuta. Martorii spun ca cel putin trei persoane si-au pierdut viata. Ciocniri au avut loc si la sediul central al Fratiei Musulmane si in mai multe orase mari din nordul tarii. Premierul tarii a facut apel la calm, dar sansele ca lucrurile sa se linisteasca sunt extrem de mici. Opozitia ii cere presedintelui Mohamed Morsi sa retraga un decret controversat prin care isi aroga drepturi legislative dincolo de orice control in justitia egipteana, dar si sa retraga proiectul noii Constitutii care face referiri clare la legea islamica, Sharia. Saptamana viitoare ar urma sa aiba loc un referendum pe tema noii Legi Fundamentale care ar putea transforma Egiptul intr-un stat teocratic. Deocamdata, comunitatea internationala nu a luat pozitie public fata de planurile presedintelui. SUA au anuntat ca depun eforturi diplomatice in spatele cortinei pentru a determina puterea si opozitia sa negocieze prevederile noii Constitutii.

Germania si interdictia neonazistilor (Der Spiegel)

Germania vrea sa interzica extrema dreapta. Ministrii de interne ai landurilor germane au cazut ieri de acord asupra unui demers in justitie impotriva partidului NPD de sorginte neonazista. Astazi va avea loc o reuniune a premierilor regionali la care, probabil, se va vota la fel.

Creste astfel presiunea asupra cancelarului Merkel de a interzice formatiunea neonazista printr-o actiune la Curtea Constitutionala. Nu este prima tentativa de a interzice extrema dreapta in Germania. Mai multi ministri din Guvernul Federal, cancelarul si multi parlamentari privesc cu scepticism procesul. Deocamdata nici macar nu e sigur daca Executivul de la Berlin se va alatura demersului. In 2003, Curtea Constitutionala a Germaniei a respins actiunea din cauza dovezilor adunate la dosar de agenti sub acoperire ai Serviciului de Informatii Interne. Argumentul a fost acela ca din punct de vedere al drepturilor constitutionale, spionajul formatiunii nu se justifica atata vreme cat nu se poate dovedi ca ea este responsabila de acte criminale sau de incalcari de drepturi fundamentale.

Unii politicieni afirma si ca interzicerea formatiunii nici macar nu ar avea sens pentru ca nu ar face altceva decat sa-i forteze pe extremistii de dreapta sa opereze din ilegalitate, ceea ce ar ingreuna eforturile de evitare a unor derapaje din partea acestora. Liderii Liberalilor germani reprezinta aceasta pozitie si si-au indemnat membrii sa boicoteze incercarea de interdictie.