Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statul de drept, neconsolidat în România (Neue Zürcher Zeitung)

Guvernul social-liberal al României a decapitat într-un ritm furibund instituţiile independente ale ţării aşa cum nimeni n-ar fi crezut posibil după căderea regimului Ceauşescu. Criza de la Bucureşti dezvăluie slăbiciunile sistemului politic.

 

Înfricoşătoare sunt ritmul şi uşurinţa cu care a reuşit USL-ul să facă atâtea modificări ale structurii unor instituţii independente. Guvernul are timp până în toamnă doar ca să poată opera modificări substanţiale înainte de alegerile generale. Aşa că statul de drept a fost sacrificat în goana după puterea absolută. Iar modificările planificate la sistemul de vot, chiar dacă deocamdată blocate, ar putea garanta USL majoritatea absolută în toamnă.

Occidentul este îngrijorat şi urmăreşte cu atenţie evoluţiile din cel de-al şaptelea stat ca mărime din UE. Opoziţia este slăbită după anii de austeritate şi pierde parlamentari prin dezertări masive. Societatea civilă nu poate opune rezistenţă regimului autoritar instalat la Bucureşti. În acest context, probabil că şi USL a fost surprinsă de uşurinţa cu care a putut acţiona în ultima vreme şi este prinsă în mirajul periculos al puterii absolute.

Sigur, preşedintele Traian Băsescu nu este deloc nevinovat de tensionarea atmosferei politice din România. Şi el, împreună cu numeroşi politicieni din toate partidele, a fost suspectat de corupţie. Ce trebuie recunoscut însă este spaţiul de manevră oferit de regimul său Justiţiei şi ce nu trebuie uitat este că procurorii români au anchetat şi condamnat în ultimii ani mai mulţi politicieni, chiar din actuala opoziţie. Pentru cercurile de interese politice din România, acest fapt reprezintă o încălcare a legii nescrise de manipulare liberă a actelor juridice. Supremaţia cartelurilor corupte pur şi simplu nu mai era subînţeleasă, iar apogeul acestei stări de fapt a fost condamnarea fostului premier Adrian Năstase.

Sumedenia de întrebări legată de funcţionarea statului de drept în România este legitimă într-un sistem politic în care partidele sunt grupări de interese armonizate între persoane influente. Ideologii sau doctrine nu sunt respectate conform schemei clasice, iar formaţiunile nici nu se pot baza pe un grup de alegători constant. Guvernele pot acţiona prin Ordonanţe de Urgenţă. Legile sunt prea ambigue şi lasă loc interpretărilor după bunul plac. După criza actuală România va trebui să răspundă la multe întrebări. Cea mai importantă va fi cum se poate asigura autonomia instituţională şi cum se pot preveni derapajele la care asistăm astăzi.

Guvernul român ignoră verdicte judecătoreşti (Frankfurter Allgemeine Zeitung)

Executivul de la Bucureşti guvernează prin Ordonanţe de Urgenţă. Decizii ale Curţii Constituţionale care nu convin coaliţiei la putere nu sunt publicate în Monitorul Oficial şi nu intră, astfel, în vigoare.

Preşedintele Senatului Crin Antonescu a preluat interimar atribuţiile şefului statului. Asta după ce CCR validase cu o seară înainte procedura de suspendare a lui Traian Băsescu. Numai că judecătorii luaseră şase decizii în aceeaşi seară, iar în Monitorul Oficial nu a apărut a doua zi decât una: cea care îi permitea lui Crin Antonescu mutarea la Cotroceni. Încă o dovadă că MO este folosit ca armă în războiul politic dintre preşedinte şi premier.

Curtea a decis că restrângerea atribuţiilor sale este neconstituţională. Dar atâta timp cât verdictul nu este tipărit în Monitor el nu produce efecte de drept. Şi mai mult, nici nu există un termen în care Guvernul ar fi obligat să o facă. Singura instituţie cu atribuţii de contestare a Ordonanţelor este Avocatul Poporului. Dar, nu-i aşa, şi acesta a fost schimbat cu un om fidel de partid.

Războiul Ponta-Băsescu este alarmant (BBC News)

Rivalităţile dintre preşedintele şi premierul român au degenerat într-un adevărat război. Europa este îngrijorată de situaţie, iar opoziţia vorbeşte despre o lovitură de stat.

Preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat legal – acesta este verdictul Curţii Constituţionale. În locul său, România are acum un preşedinte interimar în persoana lui Crin Antonescu, fost preşedinte ales recent al Senatului. CCR a mai decis însă şi că referendumul pentru demiterea preşedintelui suspendat trebuie să îndeplinească criteriul de minimă participare la vot pentru a fi validat.

Din luna mai încoace, Guvernul condus de Victor Ponta a emis peste 40 de Ordonanţe de Urgenţă. Acţiunile sale au ridicat suspiciuni în Europa de Vest. Întreaga situaţie dă deja semnale că nota de plată în termeni economici va fi mare în contextul european de criză. Moneda naţională s-a devalorizat puternic în această perioadă, iar acordul de împrumut cu FMI în valoare de 5 miliarde de Euro este şi el pus sub semnul întrebării.

Chiar dacă preşedintele Băsescu are o cotă mică de popularitate după anii austerităţii, se pare că el câştigă războiul informaţional prin intermediul presei loiale lui. Victor Ponta a subestimat puterea massmedia.

Nimeni nu înţelege referendumul!

Judecătorii români confirmă schimbările la legea referendumului (Reuters)

Prin decizia Curţii Constituţionale de marţi, încă un obstacol din calea demiterii preşedintelui Traian Băsescu a fost eliminat. La referendumul din 29 iulie va fi suficientă majoritatea simplă din voturile valabil exprimate pentru a-l demite pe şeful statului.

Victorie parţială pentru preşedintele român – Curtea Constituţională respinge modificările la legea referendumului (Der Standard)

În acelaşi timp însă, Guvernul român se bazează pe o Ordonanţă de Urgenţă cu acelaşi conţinut ca legea declarată neconstutuţională de Curte. Deşi primul ministru a declarat că va respecta decizia Curţii, mai mulţi membri ai cabinetului său au precizat deja că referendumul se va desfăşura conform OUG – deci fără cotă minimă obligatorie de participare pentru validarea rezultatului.

Revista presei internaţionale cu Laurenţiu Colintineanu