Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statul de drept, ostatic al crizei politice din România (Liberation)

Hiper-preşedintele român a la Sarkozy se pregăteşte pentru ceea ce ar putea fi ultima sa bătălie. Pe 29 iulie se va prezenta în faţa românilor în cadrul unui referendum ce trebuie să decidă dacă Traian Băsescu va fi demis sau nu. Numai că lupta va fi mult mai complicată decât în 2007.

 

Băsescu îşi va face campanie acuzându-şi adversarii de intenţia de a controla toate instituţiile statului. Dintre acestea, sistemul juridic este cel mai vizat, un domeniu în care România a reuşit să facă progrese notabile în ultimii ani. Dincolo de conflictul politic, efectele colaterale ale acestei crize de la Bucureşti se văd deja. Cea mai gravă manifestare a acestora este reprezentată de întrebările Europei occidentale apropo de statul de drept funcţional din România.

După luna mai, când Victor Ponta a fost numit premier, a început războiul. Scandal de plagiat, scandal cu reprezentarea României la Bruxelles – lupta era deja deschisă între preşedinte şi şeful Guvernului. Ponta a trecut la ofensivă. În doar patru zile, coaliţia de centru-stânga a reuşit să schimbe preşedinţii Camerelor Parlamentului, Avocatul Poporului, atribuţiile Curţii Constituţionale, Legea Referendumului şi să-l demită pe Băsescu.

Societatea civilă şi presa din România compară metodele USL cu cele ale aparatului de stat Lukaşenko. Şi regimul Băsescu a acţionat deseori la limita legalităţii. Îngrijorător este însă acum ritmul furibund în care USL a tăiat capete într-o acţiune ce pare a fi fost planificată în detaliu de foarte multă vreme.

Europa e strâmbă (Der Tagesspiegel)

Din România până în Grecia – popoarele Europei nu permit să fie învăţate nimic. În urmă cu 14 ani, liderii UE inventau ceva nou: sancţiuni împotriva unui stat membru în caz de derapaje politice. Atunci măsura viza Austria unde creştin-democraţii nu s-au putut abţine să nu-i permită ascensiunea la putere extremistului de dreapta Joerg Haider.

Ţările europene şi-au sistat atunci contactele bilaterale cu Austria. Măsura se dorea punitivă. Dar după nouă luni de politică izolaţionistă, Europa pierdea la puncte în faţa extremistului Haider şi renunţa la sancţiuni. O învăţătură din acea vreme ar putea fi următoarea: popoarele Europei nu reacţionează bine la lecţii date de Guvernele altor ţări. De aceea, Angela Merkel se joacă cu focul atunci când se amestecă în politica internă a României.

Da, Europa trebuie să fie un spaţiu al democraţiei, dar trebuie să fie, în acelaşi timp, şi un viespar de neîncredere? Probabil că românii vor descurca foarte bine iţele unui conflict politic în care se pare că protagoniştii nu folosesc mijloace tocmai legale. Se vor duce la referendum şi vor spune ce vor. Ne dorim ca Europa să fie perfectă, fără datorii, democratică, tolerantă şi deschisă către lume. Dar cel târziu odată cu mişculaţiile greceşti sau cu politica lui Viktor Orban trebuia să ne dăm seama că nu e aşa. Europa e strâmbă! Europa înseamnă diversitate. Şi în ceea ce priveşte ideea de acceptabil în politică.

Întrebarea nu e ce ne-ar plăcea să avem, ci cum se poate Europa guverna mai bine. Pentru că la final, popoarele europene se vor solidariza din sentimente naţionaliste cu politicienii atacaţi. Oricât de neconform cu vremurile în care trăim ar suna asta.

Dubla moralitate a socialiştilor europeni (Der Spiegel)

Când conservatorii din Ungaria umblau la Constituţie, socialiştii europeni urlau din răsputeri. Acum se întâmplă ca un coleg de grupare politică să pună sub semnul întrebării statul de drept în România. Dar protestul socialiştilor este răsunător de încet.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, se laudă prin cercurile de la Bruxelles că nu este şi nu va fi niciodată un diplomat. Tocmai de aceea este şi mai suspectă atitudinea extrem de rezervată pe care Schulz o are în chestiunea acuzaţiilor la adresa colegului său român de grupare politică Victor Ponta. Nici Hannes Swoboda, şeful grupării socialiste din PE nu e mai prejos. Amândoi vor să aştepte concluziile unei comisii de anchetă înainte să se pronunţe în chestiunea suspendării preşedintelui de dreapta al României, Traian Băsescu.

Tot în categoria de reflex politic se poate înscrie şi reacţia conservatorilor europeni, doar că la puterea -1. Elmar Brok şi colegul său francez Alain Lamassoure consideră măsurile socialdemocratului Ponta drept foarte apropiate noţiunii de lovitură de stat şi pun la îndoială funcţionarea statului de drept în România.

În urmă cu un an şi jumătate situaţia era fix pe dos în cazul Ungariei. Conservatorii aşteptau concluziile Comisiei, socialiştii îi acuzau că trag de timp. Doar era evident că se încalcă la Budapesta valorile europene. Aşa că socialiştii europeni se tem de eticheta dublei moralităţi. 

Revista presei internaţionale cu Laurenţiu Colintineanu
729