Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tinerele democratii au nevoie de libertatea de expresie (New York Times)

Barack Obama s-a folosit de ultimul sau discurs pe scena internationala inainte de alegerile prezidentiale pentru a reafirma credinta Americii in libertatea de expresie. El a cerut tarilor din spatiul arab si din nordul Africii sa asigure acest drept chiar si in contextul posibilelor violente.

Discursul a fost un delicat numar de echilibristica pentru presedintele in exercitiu care, pe de-o parte, se confrunta cu un sentiment profund antiamerican in tarile din Orientul Mijlociu si, pe de alta parte, cu un oponent republican care il acuza de a fi proiectat slabiciune in politica externa a tarii. Mesajul lui Obama pare a fi fost gandit atat pentru publicul american cat si pentru cel mondial. In discursul de 30 de minute, seful de la Casa Alba a promis ca va proteja dreptul americanilor de a spune ceea ce cred, ca va face “tot ce trebuie” pentru a impiedica Iranul sa obtina bomba nucleara si ca nu va renunta la sprijinul acordat statelor arabe in procesul de democratizare.
Mitt Romney, candidatul republican, a tinut si el un discurs la New York vorbind despre ajutorul extern la un eveniment sponsorizat de Clinton Global Initiative. Romney a aparut insa pe o scena mult mai mica si la o ocazie a carei gazda era insusi Bill Clinton – fost presedinte democrat. Cu toate acestea, republicanul si-a sustinut opiniile despre acordurile de liber schimb facand si o serie de glume pe seama faptului ca Bill Clinton l-a prezentat pe scena. Afirmatiile lui Romney vor provoca, probabil o dezbatere serioasa in SUA mai ales din cauza ca sindicatele se opun acordurilor propovaduite de Romney. Ele spun ca acestea nu creeaza decat locuri de munca in strainatate, nu in America.

Un anume clasicism – debutul lui Francois Hollande la ONU (Le Monde)

Fiecare cu stilul propriu. Barack Obama s-a folosit de elemente emotionale amintind de ambasadorul american ucis in Libia. Presedintele francez s-a decis mai degraba pentru o abordare clasica, chiar daca emotiile sale au dat o nota personala discursului sau.

Francois Hollande a vorbit la Adunarea Generala a ONU despre valorile universale pe care Franta le-a sprijinit intotdeauna: libertatea, securitatea, rezistenta in fata opresiunii. A fost un exercitiu de retinere care a vrut sa-l profileze pe Hollande drept un veritabil sef de stat si care a evitat orice risc de interpretare din partea oponentilor sai. Singura critica pe care a rostit-o Hollande a fost una de curtoazie, una acceptata pe plan international. Seful de la Elysee a spus ca blocajul institutional al ONU face imposibile incercarile forului de a impiedica razboaie. In plus, Hollande a militat pentru extinderea Consiliului de Securitate al ONU – ceruta de Germania, Japonia si India – pentru ca acesta sa poata reflecta mai bine realitatea internationala. In chestiunea dosarului nuclear iranian, presedintele francez a preconizat ca vor exista noi sanctiuni internationale.

Agitatie in jurul unui nou pachet de salvare a Greciei (Der Spiegel)

In vara acestui an (care nu e cu mult timp in urma) liberalii si crestin-socialii germani sustineau sus si tare ca Grecia trebuie sa iasa din zona Euro. Dar acum ca au aparut noi gauri in bugetul Atenei, tonul politicienilor de dreapta este suspect de retinut.

Se pare ca in culise se lucreaza deja la un nou plan de salvare a Greciei. Ar fi al treilea, daca ne aducem bine aminte. Oficial ne merge bine – cam asa ar suna discursul oficialilor europeni in acest nou context. Mario Draghi, guvernatorul BCE, facea recent o vizita la Berlin si parca pulveriza optimism din sticluta sa magica precum un personaj de desen animat. Discutia cu Angela Merkel insa, cu siguranta nu a fost asa relaxata.
Ce stim cu siguranta e ca, dupa discursurile cu multe batai de pumni in masa si in piepturi, iesirea Greciei din uniunea monetara nu mai este o optiune pentru guvernele francez si german. Prea mare este teama in fata mecanismelor necunoscute ale unui faliment necontrolat al Atenei in interiorul constructiei europene. 31 de miliarde Euro sunt necesare acum si se cer niste trucuri cu foarte multa imaginatie. Statele, creditorii privati si, in cele din urma, contribuabilii vor fi chemati din nou la ghiseul de plati. Ce nu e sigur inca e daca si FMI va fi convins sa participe sau nu.