Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ungaria: Muncă silnică pentru romi (L’Humanité)

ungaria-munca-silnica-romi-lhumanite.jpg

Romii din Ungaria sunt puşi la muncă silnică, potrivit L’Humanité.

În plină dezbatere legată de romi în mai multe ţări europene, cotidianul francez cu simpatii comuniste L’Humanité se face avocatul acestei comunităţi şi publică un reportaj din Ungaria, ţara muncii silnice pentru romi.

L’Humanité scrie că munca silnică a devenit o realitate în Ungaria condusă de Viktor Orban, după bunul său plac. O mie de romi fără un loc de muncă au fost practic rechiziţionaţi pentru a lucra pe un şantier, în caz contrar nemaiputând primi alocaţiile sociale.

Decizia de a-i pune pe romi la muncă silnică a fost luată pe baza unui text legislativ adoptat pe 1 septembrie. Romii sunt repartizaţi în şase tabere experimentale, care vor fi extinse la toţi cei 300 de mii de romi adulţi fără serviciu.

Comisia Europeană a declarat că ignoră existenţa unor asemenea tabere şi totuşi ele există, la Gyönggyöspata, în nord-estul ţării

 

Ziarele scriu despre seminarul informal al liderilor Partidului Popular European, principalul grup europarlamentar, care a avut loc la Bordeaux, în Franţa.

Şi unele ziare, cum este italianul Corriere della Sera profită de eveniment pentru a evoca principalele probleme ale continentului. Cel mai citit ziar italian publică un interviu cu ministrul francez al Afacerilor Externe, Alain Juppé, primar al oraşului-gazdă, dar mai ales ministru al Afacerilor Externe şi pentru mulţi, candidat alternativă în cazul în care Nicolas Sarkozy ar decide să nu mai candideze.

Vorbind despre Libia, ministrul francez al Afacerilor Externe afirmă că Italia nu a fost dată la o parte. Pentru reconstrucţia Libiei este loc pentru toată lumea. În privinţa construcţiei europene, şeful diplomaţiei franceze apreciază că Uniunea are nevoie de mijloace pentru a lupta contra speculaţiilor financiare şi pentru a ajuta ţările fragile. Sfârşitul monedei comune euro ar fi o adevărată catastrofă, pe care lumea întreagă nu şi-o permite. Pentru viitor trebuie să ne gândim la o federaţie europeană capabilă să guverneze problemele economice şi nu numai.

Alain Juppé a vorbit şi de Libia şi Siria, două ţări diferite din punct de vedere geopolitic. Rezoluţia 1973 cu privire la Siria a fost prezentată de Franţa, Marea Britanie şi de Liban. Este inacceptabil că Rusia continuă să sprijine Siria şi să pună astfel pe acelaşi plan manifestanţii şi regimul aflat la putere. Din această cauză, dosarul sirian este blocat.

În privinţa chestiunii palestiniene, există o poziţie comună europeana, care are drept obiectiv două state-naţiuni pentru două popoare. Poziţia Frantei, care propune o fază intermediară, de stat observator la ONU pentru Palestina ia în calcul un posibil blocaj la ONU, ca urmare a unui eventual veto american.

În sfârşit, întrebat: Domnule Juppé, aţi putea fi desemnat candidat la preşedinţia Franţei? Răspuns: Nicolas Sarkozy este nu numai candidatul natural al dreptei, ci şi cel mai bine plasat!

 

Să notăm şi alte subiecte interesante pentru presa europeană. Le Figaro se nelinişteşte de creşterea influenţei politice în China a armatei.

Ziarul se interesează şi de alegerile prezidenţiale din 2012 şi de Biserica romano-catolică, autoinvitată în dezbaterea publică.

La rândul său, cotidianul spaniol El Pais se nelinişteşte pentru bursele europene, care au închis luni pe minus. L’Osservatore Romano, ziarul Vaticanului, publică un articol analitic intitulat "Octombrie grec" şi trage concluzia că recesiunea se agravează în Grecia, situaţia finanţelor publice se înrăutăţeşte, iar Guvernul nu are altă soluţie decât să reducă numărul funcţionarilor. Preţul plătit de greci va fi foarte mare, dar la fel de mare va fi şi pentru europeni.

 
Revista Presei Europene cu Magda Prelipceanu şi Andreea Pietroşel