Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ungaria nu are o imagine bună în Europa (Liberation)

„Ungaria este gata, la nevoie, să îşi corecteze legile” (La Croix). „America redemarează pe plan economic” (La Tribune). „Un nou suflu pentru America” (Le Temps). „SUA sunt aproape de un crah financiar” (Osservatore Romano). „Marele DA pentru euro: 72 % dintre francezi resping ideea întoarcerii la franc” (France-Soir).

Ziarele franceze şi europene se ocupă de neînţelegerile dintre Franţa şi preşedinţia ungară a Uniunii Europene.

Liberation, cotidian francez cu simpatii de stânga, consideră că „Ungaria nu are o imagine bună în Europa. Franţa a înăsprit în mod spectaculos tonul faţă de Ungaria: legea privind mass media reprezintă o alterare profundă a libertăţii presei şi este incontestabil că Franţa, ca şi alte ţări ale Uniunii, doreşte o modificare a textului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Paris, François Baroin. „Această lege este incompatibilă cu ideea libertății presei, consfinţită de toate tratatele europene”, a mai declarat acesta.

Despre dezacordurile dintre Franţa şi Ungaria scrie şi La Croix, cotidianul catolicilor francezi, care publică un interviu cu ministrul francez al afacerilor europene, Laurent Wauquiez: „Ungaria este gata, la nevoie, să îşi corecteze legile”. Una din declaraţiile ministrului francez al afacerilor europene ţine loc de titlu. În interviu sunt şi referiri la România: ministrul Wauquiez aminteşte dezacordul între Guvernul de la Paris şi Ungaria, pe tema admiterii în luna martie 2011 a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. „În această privinţă suntem în mod clar în dezacord. A integra spaţiul Schengen reprezintă o responsabilitate enormă. Frontiera lor (adică a României şi a Bulgariei) devine frontiera noastră. Trebuie să fie capabile să o controleze căci această frontieră face obiectul numeroaselor traficuri. Trebuie luată în calcul şi problema corupţiei: un vameş român câştigă 400 de euro pe lună. A integra spaţiul Schengen nu este o decizie care se ia pentru a face plăcere unei ţări sau alteia. Francezii au adesea impresia că Europa nu îi protejează suficient, că s-a lăsat antrenată într-un derapaj o dată cu extinderea. Franţa nu se opune, în principiu, admiterii României şi Bulgariei în Schengen, cu condiţia ca aceste ţări să fie pregătite”. Totodată ministrul Laurent Wauquiez mai afirmă că „Franţa aşteaptă de la preşedinţia ungară a Uniunii să atace dosarul integrării romilor, în sensul unei mai bune utilizări a fondurilor comunitare”.

Economia americană începe să crească sau cel puţin aşa consideră ziarele euro-franceze.

La Tribune, cotidian economic, ne explică de ce „America redemarează pe plan economic”.

Un nou suflu pentru America”, este de părere şi Le Temps, cotidian francofon elveţian. „De la imobiliar la industria auto, trecând prin consumul intern, economia americană şi-a recăpătat încrederea şi va avea anul acesta o creştere economică mai mare decât cea prevăzută: 3 %”. La această încredere a contribuit şi acordul dintre preşedintele Obama şi republicanii majoritari la Cameră, acord ce priveşte scăderea impozitelor care pentru mulţi americani înseamnă o adevărată uşurare. Regimul fiscal existent până în prezent paraliza atât oamenii de afaceri cât şi familiile.

Osservatore Romano, ziarul editat de Vatican, este de altă părere şi crede că „SUA sunt aproape de un crah financiar”. Niciodată datoria americană nu a fost atât de mare din 1945 încoace. „Datoria americană a depăşit 14.000 de miliarde de dolari. O cifră nu numai de natură economică dar şi politică: anunţul rezervei federale vine imediat după instalarea noii majorităţi în Congres. Unul din dezacordurile dintre Obama şi republicani este tocmai pe tema datoriei: republicanii nu vor depăşirea acestui prag de 14.000 de miliarde, pe când preşedintele Obama este de părere că, fără alţi bani împrumutaţi, SUA riscă crahul. Un acord între cele două părţi nu va fi uşor, republicanii anunţând deja că doresc să taie 100 de miliarde din cheltuielile publice pe 2011”.

Numărul statelor independente va ajunge la 195 căci Sudanul de Sud îşi va proclama, în curând, independenţa. Acesta este un alt subiect tratat pe larg în presa franceză şi europeană de la acest sfârşit de săptămână.

La Croix consideră că „un vânt purtător de speranţă bate spre Sudanul de Sud, căci, măcinată de zeci de ani de război civil, această provincie cu majoritate creştină va deveni independentă la capătul unui referendum”. Tonul din La Croix, jurnalul catolicilor francezi, este evident entuziast. La Croix subliniază rolul bisericilor creştine în independenţa acestei părţi a Sudanului. „Chiar dacă Sudanul de Sud se vrea multicultural şi multietnic, catolicismul va fi de facto religia viitorului stat”. În afară de parohii, Biserica romano-catolică dispune şi de o reţea bine organizată de radiouri misionare pentru a-şi mobiliza fidelii. La Croix publică şi datele viitorului stat intitulat Sudanul de Sud: va avea o suprafaţă comparabilă cu a Franţei: 589.000 de kmp, o populaţie de circa 9 milioane de locuitori, capitala va fi la Djuba iar principalele venituri vor veni din exploatarea petrolului.

Să notăm şi alte subiecte de interes pentru europeni.

France-Soir publică un sondaj care dă speranţă pro-europenilor: „marele DA pentru euro: 72 % dintre francezi resping ideea întoarcerii la franc”.

Tot în France-Soir găsim „15 motive pentru ca cei care trăiesc în Franţa să fie fericiţi: o democraţie participativă, cel mai bun sistem de sănătate din lume, ajutoare consistente din partea statului pentru familiile în dificultate, sistem de învăţământ foarte solid şi ieftin, gastronomia şi modul de viaţă plăcut, o viaţă asociativă dinamică, protecţie socială eficiente, infrastructuri de calitate, ofertă culturală bogată, putere de cumpărare în creştere constantă şi prezenţa unor mari companii (din primele 500 de companii mondiale, 39 sunt franceze, ceea ce plasează Franţa pe primul loc în Europa)”.

Revista Presei Europene cu Ştefan Popescu şi Magda Prelipceanu