Vaclav Havel a personificat sufletul naţiunii cehe (New York Times)

Vaclav Havel a fost timp de 14 ani preşedinte, a scris 19 piese de teatru, a inspirat un film şi un cântec, rămânând unul dintre scriitorii cei mai seducători şi nonconformişti ai generaţiei sale. Într-un cuvânt, a personificat sufletul naţiunii cehe, scrie New York Times.

The Guardian, cotidian britanic, este de părere că după ciocnirile violente care au tăiat avântul Primăverii de la Praga din 1968, Havel a devenit din ce în ce mai implicat în lupta politică împotriva regimului dictatorial al comunismului cehoslovac. Implicarea sa în mişcarea care a redactat Carta 77 în favoarea libertăţii de exprimare i-a adus recunoaştere internaţională. Angajamentul său pentru o rezistenţă non-violentă a făcut ca revoluţia din Cehoslovacia să fie una de catifea, adică fără vărsare de sânge. Acelaşi angajament a făcut ca separarea Cehoslovaciei trei ani mai târziu în Cehia şi Slovacia să se facă tot în deplină pace.

Pentru ziarul Le Figaro, Havel, om de acţiune şi scriitor plin de umor şi de aciditate, este o figură tragică. Dincolo de propria sa luptă, el a continuat să aibă îndoieli. Este celebru atât în fosta Cehoslovacie, cât şi la nivel internaţional. Scriitor de piese de teatru, a reprezentat cazul extrem de rar în care un intelectual a ajuns să deţină puterea politică.

Cehii au pierdut un lider moral de neînlocuit, concluzionează revista Time Magazine.

Moartea unui dictator: Kim Jong-Il

Lumea comunistă este şi ea în doliu, însă pentru moartea preşedintelui nord-coreean, Kim Jong-Il. Le Figaro anunţă laconic moartea acestuia şi citează comunicatul oficial: "Preşedintele în vârstă de 69 de ani a murit de surmenaj fizic şi mental, într-o deplasare în care urma să dea indicaţii oamenilor muncii".

Criza datoriilor din zona euro, fără rezolvare?

Ziarele continuă să scrie despre criza economico-financiară, o criză care pare că nu îşi mai găseşte rezolvarea, cel puţin în Grecia, ţara cel grav afectată.
Cotidianul grec Ta Nea face această constatare: Planul Fondului Monetar Internaţional a eşuat în Grecia. Constatarea vine în urma declaraţiei reprezentantului FMI la Atena, Paul Thomsen, potrivit căruia memorandumul semnat cu FMI comportă lacune. Aceste lacune se referă la capacitatea Greciei de a-şi mări veniturile. Dacă FMI-ul constată acest lucru, scrie Ta Nea, cotidian de centru-stânga, atunci planul nostru de austeritate nu mai serveşte la nimic. Iată, nu numai populiştii afirmă că măsurile luate pentru Grecia nu sunt bune, ci FMI-ul însuşi.

Cotidianul polonez Wprost Online scrie despre problemele Italiei şi constată că investitorii nu şi-au recăpătat încrederea în această ţară care, alături de Grecia şi de Portugalia, se află în pragul falimentului.

În fine, revenind la ziarul Le Figaro, cotidianul francez notează într-o cu totul altă ordine de idei: "Dezlănţuirea violenţelor în Egipt". Manifestaţiile din Piaţa Tahrir s-au soldat în acest week-end cu zece morţi şi 500 de răniţi.