Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce rămâne după răzgândirea lui Traian Băsescu în cazul Arafat (România Liberă)

traian-basescu.jpeg

Ce rămâne după răzgândirea lui Traian Băsescu în cazul Arafat

„Cine pierde din întoarcerea lui Arafat la Ministerul Sănătăţii” (România Liberă). „Concerte şi rugăciuni la protestele de luni” (Adevărul). „Sondaj: Ponta- 23%, Antonescu- 21%, Basescu- 18%”(Evenimentul Zilei).

„Ce rămâne după răzgândirea lui Traian Băsescu în cazul Arafat” –cateva întrebări puse pe hârtie de Laurenţiu Mihu în editorialul României Libere.”De ce l-a atacat atât de dur pe Raed Arafat, prezentând-ul public drept "duşmanul" reformei sistemului de urgenţe? De ce a purces la atacul contra lui Arafat cu aproape o săptămână înainte că opinia publică să aibă acces la proiectul de reformă a sănătăţii? Cât îl priveşte pe domnul Boc, întrebarea este una singură: de ce a fost solidar cu şeful statului - şi la început, şi la sfârşit? După ce vor încerca măcar să ne lămurească asupra acestor inconsecvenţe, Traian Băsescu şi Emil Boc se vor confrunta cronic cu o problemă reziduală: credibilitatea”

„Cine pierde din întoarcerea lui Arafat la Ministerul Sănătăţii”. România Liberă notează că aproximativ 40 de firme private au investit milioane de euro în ambulanţe pe care intenţionau să le folosească în sistemul naţional de urgenţă. Deocamdată, planurile acestor companii au fost date peste cap de căderea proiectului de lege care viza reforma în sănătate.

„Concerte şi rugăciuni la protestele de luni”. Adevărul face turul celor mai importante oraşe în care au continuat mitingurile contra regimului Băsescu-Boc. Aşa aflam despre protestatarul singuratic din Baia de Aries. El a stat timp de timp de două ore, în faţa Primăriei din localitate cu o pancartă pe care era scris „Jos Băsescu! Jos Boc!". El obţinuse şi autorizaţie pentru protest. Protestatarii bistriţeni au transformat marşul  într-un cortegiu funerar condus de tineri care purtau steaguri tricolore şi o cruce pe care scria „Guvernul României". La Cluj Napoca un grup de folkişti au cântat printre manifestanţii refrenul „Viaţa noastră unde e?/ Viaţa noastră ce-aţi făcut cu ea? Iar timişorenii s-au rugat pe treptele Catedralei. Pe de altă parte, Adevărul a centralizat variantele de calmare a spiritelor pe baza discuţiilor din partide şi a prevederilor constituţionale. Demisia preşedintelui, plecarea primului ministru de la Palatul Victoria sau organizarea de alegeri anticipate sunt extrem de greu de acceptat de către actuala Putere. Traian Băsescu a afirmat, însă, de mai multă vreme, că nu ar demisiona decât dacă ar fi contestat în stradă de cinci milioane de oameni, echivalent cu numărul celor care l-au votat în 2009 reaminteşte Adevărul.

Evenimentul Zilei publică rezultatele unui sondaj de opinie realizat de CSOP „Sondaj: Ponta- 23%, Antonescu- 21%, Basescu- 18%”. Un sondaj de opinie releva faptul că preşedintele PSD, Victor Ponta, are o cotă de încredere mai mare decât partenerul său din conducerea USL, liberalul Crin Antonescu. Acest lucru nu are însă de ce să constituie un motiv de bucurie pentru preşedintele PSD, pentru că numai 23% dintre repondenti declara că au încredere în el. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, inspira încredere numai unui procent de 21% dintre cei chestionaţi. Adversarul şi permanentă ţinta a celor doi, Traian Băsescu, se claseza pe locul trei, cu 18%.

„Românii au ajuns mai săraci ca în '89”. salariul minim pe economie reprezentând doar 82% din nivelul din 1989 scrie Jurnalul National bazându-se pe o cercetare realizată de Insititutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române. Imaginea economiei româneşti este una de stagnare, politica economică a statului rezumându-se la vindem tot în speranţa că investitorii vor aduce creşterea economică.

„România începe în 2012 să plătească împrumutul record de la FMI. Are de unde?” asta-i întrebarea! Ziarul Financiar explică faptul că în acest an, Ministerul Finanţelor trebuie să ramburseze 121 mil. euro FMI din cele 20 mld luate de la fintatorii externi. Rambursarea împrumuturilor se face în tranşe, însă Finanţele se confruntă deja cu o datorie publică în creştere rapidă de la o lună la alta. Este foarte important ca România să îmbunătăţească absorbţia fondurilor europene şi să atragă cât mai mulţi investitori străini.
 

 
Revista presei Româneşti cu Magda Prelipceanu