Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum poate fi cumpărat un loc de parlamentar de la PPDD în 24 de ore (Gândul)

Incognito: Excursie la prietenii primarului Negoiţă (România Liberă) - Miza alegerilor parlamentare (Jurnalul Naţional) - Găurile greceşti de la Loterie, luate la puricat de Comisia Europeană (Evenimentul Zilei) - Cum s-a lăsat economia românească de ţigări (Adevărul)

Cum poate fi cumpărat un loc de parlamentar de la PPDD în 24 de ore (Gândul)

Cât costă şi cum se poate obţine un post de candidat la alegerile parlamentare? Este întrebarea recurentă care apare în jurul alegerilor. În numai 24 de ore, Gândul a reuşit să negocieze prin intermediul unui personaj fictiv candidatura pe listele PPDD într-un colegiu de senator din Bucureşti. Călin Pompiliu Popescu, personajul inventat de gândul, a fost sunat personal de Dan Diaconescu şi a negociat, trimis de liderul PPDD, cu şeful filialei Bucureşti a partidului. De la cel din urmă am aflat că ”taxa” de participare pentru alegerile parlamentare este de 50.000 de euro. Astfel, personajul Călin Pompiliu Popescu a ajuns la un pas de a candida pe listele PPDD.

Incognito: Excursie la prietenii primarului Negoiţă (România Liberă)

USL a furat cu 10 zile startul în campania electorală. Primarul sectorului 3 din Bucureşti, Robert Negoiţă, a adunat ieri 320 de persoane cărora le-a promis că le duce să viziteze Casa Poporului. În realitate însă, oamenii au ajuns în sala de şedinţe a grupului parlamentar PSD, unde le-au fost prezentaţi candidaţii USL la alegerile parlamentare. Un reporter RL s-a infiltrat printre cei prezenţi.

Răbdarea votanţilor a fost răsplătită cu o masă la Rin Grand Hotel, care aparţine chiar primarului sectorului 3.  Alegătorii au fost serviţi cu ciorbă, felul doi şi o prăjitură plus o carafă de vin. Apoi a urmat ultimul punct al zilei, vizita la Mănăstirea Cernica, dar aici primarul a avut puţini clienţi. După masă, votanţii sătui au plecat fiecare pe la casele lor.

Miza alegerilor parlamentare (Jurnalul Naţional)

Gheorghe Voicu crede că “Băsescu ştie că singura lui şansă în ipoteza unei victorii categorice a social-liberalilor, este dezertarea unor parlamentari în tabăra prezidenţială. Evident ca totul ar fi o şmecherie care ar udce la un conflict cu accente de radicalizare. Probabil la o astfel de situaţie s-a referit ambasadorul SUA când a spus că în România exista riscul dezbinării poporului. Problema e alta vor accepta susţinătorii de la Bruxelles că favoritul lor este menţinut în mod artificial în sferele înalte ale puterii. Alegerile parlamentare ridică pentru susţinătorii lui Băsescu o întrebare fundamentală mai e agresivul preşedinte o miză în calculele politice viitoare? Doar participanţii la vot vor da un răspuns exact”.

Găurile greceşti de la Loterie, luate la puricat de Comisia Europeană (Evenimentul Zilei)

Contractul încheiat de Loterie cu grupul de firme greceşti INTRALOT a păgubit bugetul statului cu câteva sute de milioane de euro. Autorităţile române sunt suspectate de către reprezentanţii CE că maschează de fapt un ajutor de stat pe care Guvernul României l-a acordat Loteriei ca să acopere prejudiciul. CE a trimis, zilele trecute, o listă cu întrebări concrete cu privire la modul defectuos şi netransparent în care a fost încheiat acest contract. Dacă suspiciunile reprezentanţilor europeni se adeveresc, Loteria Naţională va fi obligată să restituie banii, lucru care o poate falimenta.

Cum s-a lăsat economia românească de ţigări (Adevărul)

Este încă un episod „Prin cenuşa industriei”, serial consacrat privatizărilor controversate de după 1989.

Fabrica de ţigarete de la Sfântu Gheorghe, una dintre cele şase pe care le-a avut România, s-a închis în 2011 la capătul unei privatizări orchestrate de fostul ofiţer de Securitate Ioan Niculae, cel mai bogat român.

Înfiinţată în 1897 de austro-ungari, fabrica de la Sfântu Gheorghe a produs, la început, numai ţigări de foi. În 1931 s-a trecut la ţigările normale, primele mărci fiind „Carpaţi", „Mărăşeşti" şi „Naţionale", care au rezistat pe piaţă până la închiderea fabricii, adică peste 70 de ani.

 
Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu