Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum pot fi reformate internele şi finanţele (România Liberă)

„Viaţa ca o şpagă la Vama Albiţa” (Evenimentul Zilei). „Cum dădeau poliţiştii de frontieră rest la şpagă” (Gândul). „Vile de vameşi curaţi ca lacrima” (Adevărul). „România va adera la zona euro în 2019-2020” (Ziarul Financiar). „Harta Zgomotului” (Gândul). 

Cum pot fi reformate internele şi finanţele”. 20.000 de persoane ar putea fi restructurate pe criterii profesionale şi de moralitate. România Liberă face o analiză pe această temă după ce, la bilanţul Ministerului Administraţiei şi Internelor de ieri, preşedintele Traian Băsescu a declarat că „oriunde pui degetul pe pătrăţelele organigramei acestui minister apar elemente de corupţie, deoarece atât la MAI, cât şi la Ministerul Finanţelor, nu s-a făcut niciodată o reformă reală”. Serviciul secret DGIPI este principalul vinovat pentru proliferarea corupţiei în Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar la Ministerul Finanţelor cauzele sunt atât numirile pe funcţii de conducere pe criterii politice, cât şi legislaţia care permite jonglerii cu taxele şi accizele.

Viaţa ca o şpagă la Vama Albiţa”. Din Evenimentul Zilei aflăm că „la cea mai importantă vamă de la graniţa cu Moldova, şpaga devenise o tradiţie. Aceasta e concluzia procurorilor DNA. Oricine trecea prin Vama Albiţa era obligat să cotizeze pentru «Fondul Libertatea» - cum numeau poliţiştii de frontieră «fondul de şpagă» încasat în fiecare tură. Aşadar, indiferent dacă aveai sau nu probleme cu actele, făceai sau nu contrabandă, comiteai sau nu vreo infracţiune, tot trebuia să plăteşti”.

Cum dădeau poliţiştii de frontieră rest la şpagă”. Gândul publică extrase din stenograme. Ca şi în cazul operaţiunilor din celelalte vămi, procurorii anticorupţie au folosit şi la Albiţa metoda interceptărilor, alături de alte probe. Aşa aflăm că poliţiştii de frontieră numărau şpaga pe întuneric şi mai dădeau şi rest.

Vile de vameşi curaţi ca lacrima”. Adevărul scrie că mai mulţi angajaţi ai vămii Albita au case impunătoare în municipiul Huşi. Toate vilele sunt construite recent, chiar dacă vameşii nu au salarii mai mari de 2.000 de lei pe lună. Unii dintre funcţionarii angajaţi în Vama Albiţa deţin terenuri şi maşini scumpe, dar niciunul dintre ei nu a căzut în plasa DNA. „Cei mai mulţi spun că bunurile sunt obţinute din salariu sau cu împrumuturi la bănci”.

România va adera la zona euro în 2019-2020”, crede strategul şef al ING Investment Management, citat de Ziarul Financiar. În opinia lui Ad van Tiggelen „politicienilor le va fi foarte greu să vândă contribuabililor din propriile state primirea unui nou membru în zona euro, după ce s-a întâmplat cu Grecia”. El a adăugat că „Guvernul de la Bucureşti a dat dovadă de curaj prin adoptarea măsurilor de austeritate impuse de FMI” şi că acest lucru a generat o percepţie pozitivă în rândul investitorilor străini.

Gândul publică „Harta Zgomotului”. În Bucureşti, 85 % din populaţie este afectată. „Principala sursă de poluare fonică este traficul rutier, urmat de traficul feroviar (aici sunt incluse şi tramvaiele) şi zgomotul produs de unităţile industriale”. În top urmează Constanţa, unde 76 % din populaţie este afectată, urmând apoi Cluj-Napoca (64 %), Braşov şi Ploieşti (61 %), Galaţi (55 %) şi Timişoara (49 %). Cel mai liniştit oraş mare al ţării este Iaşi, unde doar 16 % din populaţie este afectată de zgomot. Revenind în Capitală, pe Bulevardul Magheru, media de zgomot este 80 de decibeli, cu 30 mai mult ca media admisă de UE. Totuşi, românii preferă în continuare apartamentele amplasate „stradal” celor din zone liniştite. Avantajul este că eşti mai aproape de „inima oraşului”.

Cine protejează taximetria ilegală din Capitală”, investigaţie incognito a României Libere. Legea taximetriei precizează foarte clar că maşinile taxi au voie să efectueze transport public de persoane doar în localitatea în care au primit autorizaţie. Şi totuşi, „aproximativ 2.000 de taximetrişti practică ilegal această meserie în Bucureşti. Culmea este că această afacere, care se ridică la cel puţin 1,5 milioane euro lunar, se desfăşoară chiar sub ochii poliţiştilor. Brigada Poliţiei Rutiere, care ar trebui să-i amendeze şi să le ridice numerele de înmatriculare şi talonul maşinii, tolerează această afacere, dovadă fiind puţinele amenzi acordate până acum în acest domeniu”.

Din Adevărul aflăm „ce afaceri deschid tinerii care vor bani de la stat”. Reparaţiile auto, artizanatul şi turismul sunt preferatele aplicanţilor programului demarat ieri. Întreprinzătorii care accesează fondurile puse la bătaie de Guvern au idei originale şi spun că insistenţa îi ajută cel mai mult în lupta cu birocraţia.

Tot în Adevărul faceţi cunoştinţă cu „inginerul care a mutat biserici din calea buldozerelor”. Eugen Iordăchescu a coordonat în anii 1980 mutarea a trei blocuri şi opt biserici din Capitală, precum şi alte două din provincie. 

 
Revista Presei Româneşti cu Magda Prelipceanu