Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mergeţi duminică la vot pentru străzile, spitalele şi şcolile din oraşele voastre (Ziarul Financiar)

"Trecutul cu bulină roşie" (Gândul), „Eu nu m-aş vota. În ultimii patru ani, ca primar, nu am făcut aproape nimic“ (România Liberă), "Ţara tunurilor: cum s-au făcut ţiganii stăpâni pe spitalele româneşti" (Evenimentul Zilei).

Îndemnul este pentru cei 18,3 milioane de români aşteptaţi la urne duminică. Judeţele şi oraşele au la dispoziţie peste un sfert din banii care se strâng anual la bugetul consolidat din impozite şi contribuţii sociale, adică 10 miliarde de euro. Campania electorală a fost însă foarte apatică în 2012. Nici mă­car într-un oraş mare ca Bu­cureştiul, unde alegerile pen­tru primărie au fost de fiecare dată o luptă aprigă, oamenii nu s-au arătat interesaţi.

Trecutul cu bulină roşie (Gândul)

Moara lui Assan cuprinsă de flăcări în ultimele zile de dinaintea alegerilor locale este simbolul batjocoririi sistematice a clădirilor româneşti de patrimoniu notează Rodica Ciobanu.În opinia sa actualul primar, Sorin Oprescu, are o viziune grandioasă despre Bucureşti, în care proiectele edilitare futuristice se armonizează cu trecutul, creând un megalopolis cu oraşe-satelit, port la Dunăre, autostrăzi cambrate peste parcuri şi palate baroce reflectate pe cer, de zgârie-norii din sticlă. În Strategia pentru Capitală, întinsă pe 70 de pagini, partea referitoare la protecţia şi valorificarea patrimoniului are vreo 28 de rânduri, în care doctorul anunţă că va repara şapte clădiri, majoritatea sedii de instituţii publice, în rest, intervenind pentru salvarea mai ales a acelora care au „valoare arhitecturală şi istorică deosebită”. În loc să-şi propună multe şi să facă prea puţin, ar fi mai bine ca primarul general să procedeze viceversa. Şi să înceapă cu respectarea legii. Un oraş în care municipalitatea se comportă discreţionar şi pune trecutului bulină roşie, distrugându-i identitatea nu este unul în care „să-ţi placă să trăieşti”, ca să-l citez pe primarul Oprescu, dat drept reales

Topul celor mai trăsnite promisiuni electorale (Adevărul)

Din oferta candidaţilor: grădini suspendate, gratuităţi peste gratuităţi, biserici în formă de cruce, locuri de făcut sex, pomi fructiferi şi aducerea ploii. Deşi au trecut 20 de ani de la primele alegeri locale organizate în România după reinstaurarea democraţiei, nivelul campaniei electorale nu pare să fi evoluat între timp. Dimpotrivă. O posibilă explicaţie este schimbarea sistemului electoral. De această dată, alegerea se va face dintr-un singur tur, iar câştigători vor fi desemnaţi cei care au întrunit majoritatea voturilor exprimate. Practic, prin noua formulă, mulţi edili ar putea fi aleşi cu doar câteva procente din numărul cetăţenilor înscrişi pe liste.

„Eu nu m-aş vota. În ultimii patru ani, ca primar, nu am făcut aproape nimic“ (România Liberă)

Ziarul publică mărturii tragicomice ale unora dintre cei 46 de candidaţi care nu au adversari şi care ar putea câştiga, din primul tur, cu un singur vot. Între aceştia, edilul unei comune buzoiene care recunoaşte „Eu nu m-aş vota. În ultimii patru ani nu am făcut suficient pentru comunitatea pe care o conduc, deoarece am fost în opoziţie şi nu am primit fonduri de la centru".

Dacă sunteţi curioşi să aflaţi cum se desfăşura campania electorală acum 80 de ani vă recomand tot România Liberă - acuzaţii de fraudă electorală, de violenţe şi de ameninţări. Caricaturi ale candidaţilor, foi volante denigratoare, manifeste acuzatoare umpleau oraşele şi satele în campaniile electorale...Cursa pentru câştigarea alegerilor de astăzi seamănă izbitor cu cele din perioada interbelică

Ţara tunurilor: cum s-au făcut ţiganii stăpâni pe spitalele româneşti (Evenimentul Zilei)

Unicat în România, ţara tunurilor: clanurile ţigăneşti din Timişoara au în proprietate şapte unităţi spitaliceşti. Mafia imobiliară a pus de mult stăpânire pe zeci de clădiri istorice din centrul oraşului de pe Bega, dar modul în care au ajuns să perceapă chirii pe saloanele pline cu bolnavi e de domeniul absurdului. Pentru clădirile de interes public, legea prevede dreptul de preemţiune al autorităţilor, dar moştenitorii au cerut preţuri exorbitante. În spate se afla mafia imobi­liară locală, care le-a cum­­părat ulterior la preţuri "confidenţiale". Vişinel Stancu a devenit vedetă naţională, în urmă cu o lună, după ce şi-a cărat canapelele în salonul bolnavilor cu cancer de la Secţia de Chimioterapie, spunându-le că acolo "e casa lui". Şantajul a avut succes: spitalul a negociat cu el chiria pe care şi-o dorea. 
 

Revista Presei Româneşti cu Magda Prelipceanu