Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Miza referendumului (România Liberă)

„Cine controlează Bucureştiul controlează România” (Ziarul Financiar). „Ce efecte va avea îngheţarea preţului carburanţilor?” (Evenimentul Zilei). „Zece proiecte pentru România” (Gândul). „Din 50 de ajutoare sociale mai rămân doar patru” (Adevărul). 

Miza referendumului”, în România Liberă. Un buget de câteva miliarde de euro şi apropierea alegerilor locale de anul viitor, aceasta este miza referendumului bucureştean pentru politicieni. Reţinem din ziar că „proiectul reorganizării Capitalei va fi trimis în Parlament, unde ar putea suferi modificări semnificative. Dacă bucureştenii votează pentru schimbarea organizării administrative a Capitalei, Bucureştiul va deveni un oraş mult mai centralizat. Dacă bugetul Capitalei va fi centralizat şi banii alocaţi în funcţie de necesităţi, ar avea de câştigat locuitorii sectoarelor care beneficiază în prezent de fonduri mai mici. Principalii perdanţi sunt primarii de sector şi consilierii locali, dar şi locuitorii sectoarelor mai bogate”.

Ziarul Financiar atrage atenţia că „cine controlează Bucureştiul controlează România”. Efectul principal al unui "da" majoritar la referendum va fi că bugetele cumulate ale sectoarelor, 1 miliard de euro în 2010, vor trece la bugetul municipiului care se apropie şi el de 1 miliard de euro, iar Puterea în Bucureşti se va concentra în mâna unui om – primarul general – şi a unui singur consiliu – cel al municipiului Bucureşti.

Ce efecte va avea îngheţarea preţului carburanţilor?”. Evenimentul Zilei scrie că marile companii petroliere nu vor ezita ca, „după perioada de respiro, acordată consumatorilor, să aplice majorări şi mai mari la pompă, pentru a-şi recupera rapid pierderile”.

În Gândul online găsiţi „zece proiecte pentru România”. Propunerea investitorilor străini pentru repornirea economiei costă 23 de miliarde de euro. „Cele zece mari proiecte de infrastructură cu care investitorii străini din România vor să repornească economia locală se pot face fără a goli bugetul statului. Ba chiar, vor genera venituri la buget de aproape 9 miliarde de euro şi aproape jumătate de milion de noi locuri de muncă, în următorii cinci ani, potrivit calculelor Consiliului Investitorilor Străini (CIS). O parte dintre proiecte sunt deja demarate. Până în 2015, statul ar trebui să aloce 11,9 miliarde de euro pentru a pune în practică proiectele propuse de CIS”.

Din 50 de ajutoare sociale mai rămân doar patru”, aflăm din Adevărul. Per ansamblu, reforma înseamnă reducerea numărului de ajutoare şi diversificarea serviciilor sociale, precum şi o evidenţă clară a beneficiarilor.

Acelaşi Adevărul a vrut să afle cum arată „o zi de muncă din viaţa lui Crin”. Miercuri, 13 aprilie 2011, „liderul PNL a ieşit din casă la ora 13:10 (folosindu-se de maşina de serviciu în interes de partid şi pentru a-şi recupera fiica de la bunici) şi a revenit 4 ore mai târziu. El n-a trecut pe la Senat unde era şedinţă de plen de la ora 9. Potrivit Institutului pentru Politici Publice, liberalul, în vârstă de 52 de ani, a avut în actualul mandat o prezenţă la Parlament de doar 1,8 %”. Crin Antonescu a declarat pentru Adevărul că nu este „nici măcar comod, darămite leneş”.

Evenimentul Zilei scrie pe larg despre „preotul care recunoaşte că a fost plătit de Securitate”. Preotul profesor, Alexandru Moraru, din Cluj, „a fost plătit de Securitate pentru notele sale informative şi trimis la studii la Oxford. Pe 15 martie 2011, Patriarhul Daniel i-a conferit Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie acordată de Biserica Ortodoxă Română, pentru importanta contribuţie la viaţa Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Cu doar câteva săptămâni înainte, CNSAS trimitea la Curtea de Apel Bucureşti o notă de constatare pe numele lui Alexandru Moraru, care arată că bazele impresionantului CV al preotului, care astăzi este un important profesor universitar la "Babeş-Bolyai", şef de catedră la Facultatea de Teologie, au fost puse înainte de 1989, în perioada relaţiei sale de colaborare de 16 ani cu Securitatea”.

De ce plăteşte Islanda pentru a intra în istorie Guvernul României?”. România Liberă ştie că „un bucureştean cu iniţiativă a obţinut 15.000 de euro de la trei state europene pentru a semnaliza cu plăcuţe informative cele mai importante monumente istorice ale Capitalei”. Printre acestea se află şi clădirea Guvernului României. Această instituţie a refuzat însă oferta. De această iniţiativă au beneficiat până acum 400 de monumente emblematice din Capitală printre care biserici, palate, case ale unor vechi familii de boieri sau de industriaşi.

 
Revista Presei Româneşti cu Magda Prelipceanu