Panică penală în Argeş (România Liberă)

„Panică penală în Argeş. Dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean s-ar putea ramifica spre alte nume grele din administraţie”, notează România Liberă. „În timp ce PSD îl apără cu scandal în Parlamentul European, ancheta DNA, în cazul lui Constantin Nicolescu, suspectat că a favorizat accesul unor firme la bani publici, a continuat ieri, 27 ianuarie, cu arestarea acestuia. La aflarea deciziei, şeful CJ a făcut infarct, iar soţia sa o cădere de glicemie. Acuzat de fraudă cu fonduri europene, în sumă de 900.000 euro, luare de mită (peste 6.000 lei, inclusiv alimente) şi instigare la abuz în serviciu, Nicolescu, spun surse judiciare, ar fi cerut mai multor primari PSD să favorizeze câteva firme cu obţinerea unor contracte finanţate din fonduri publice”.

„Sindicatele subminează propunerile investitorilor străini de relansare a pieţei muncii”, citim în Ziarul Financiar. „Doar una din cinci propuneri de modificare a Codului Muncii, propuse de Consiliul Investitorilor Străini (CIS) şi Camera de Comerţ Româno-Americană a fost acceptată de varianta proiectului propus de sindicate şi patronate, ceea ce înseamnă că este posibil ca în varianta finală ajunsă la Guvern să nu fie modificări semnificative ale legislaţiei actuale”. Una dintre cele mai importante - dar totodată şi una dintre cele mai controversate - modificări propuse este prelungirea perioade de probă de la 30 la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de la 90 de zile la 120 de zile pentru funcţiile de conducere.

Gândul observă că „în timp ce sindicatele susţin, în continuare, că multe prevederi din noul Cod avantajează net angajatorii, oamenii de afaceri susţin că soluţia, indiferent de forma ei, trebuie să încurajeze mediul economic să creeze locuri de muncă”.

„Facem un buget mai prost decât unele ţări africane”. Adevărul publică un interviu cu Răzvan Orășanu. Fostul şef al privatizărilor din guvernarea Tăriceanu şi fost consultant al Băncii Mondiale, el acuză lipsa de coerenţă în administraţia românească şi explică faptul că, dacă nu duci la bun sfârşit un proiect, ajungi să risipeşti şi puţinii bani pe care îi ai.

„Scumpirile au adus cod roşu de foamete”, titrează Adevărul care explică: „Japonezii cred că România e prima între ţările europene care riscă o criză alimentară, din cauza creşterii preţurilor. Ştirea că România este pe locul 12 mondial şi prima în Europa după riscul de înfometare a populaţiei a făcut înconjurul lumii. Dacă pe românii de acasă sau de pretutindeni i-a cam indignat acest calificativ, autorităţile de la Bucureşti sunt indiferente. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, spre exemplu, s-a mulţumit să repete mai vechea teorie că România, cu potenţialul său agroalimentar, poate hrăni 80 de milioane de oameni. Deocamdată, un sfert din terenurile României rămân nelucrate, iar mâncarea o cumpărăm în proporţie de peste 70 % din import”.

„De ce sunt produsele de lux mai scumpe în România decât în Germania?”. Întrebarea răzbate din paginile României Libere. O comparaţie realizată de România Liberă, pe câteva produse de lux, scoate la iveală diferenţe surprinzătoare: „zeci de mii de euro, în cazul unor mărci de maşini, mii de euro în cazul unor ceasuri, sute de euro la alte produse. Comercianţii autohtoni spun însă că nu în toate situaţiile preţurile mai mici din străinătate sunt corecte”.

„Cel mai mare SPA din UE pe ruinele Dracula Park”, anunţă Evenimentul Zilei. La doi paşi de Capitală se va ridica cel mai mare centru SPA din Europa, în ceea ce se vrea a fi "staţiunea balneară Snagov". „Visul Guvernului Năstase de a ridica, la câţiva kilometri distanţă de București, un megaparc de distracţii - Dracula Park, proiectul în care 14.000 de români s-au grăbit să-şi investească agoniseala - este pentru totdeauna istorie. Ce se va întâmpla cu sumele investite în acţiunile "afacerii" PSD, botezată "cel mai îndrăzneţ proiect turistic al României", nimeni nu ştie. Primarul comunei ilfovene Snagov susţine că a găsit susţinerea Guvernului Boc, concretizată deja într-un act normativ”.