FOTOGALERIE Îmbătrânirea activă – o provocare pentru România

În deschiderea Conferinţei de lansare a proiectului "Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii", a fost invitat un cor format din persoane care au peste 85 de ani, mai exact, un rezultat al îmbătrânirii active în Danemarca. Cel mai în vârstă membru al corului danez “Gangstativerne” a împlinit 96 de ani. Au cântat în deschiderea Conferinţei o melodie pop, mişcându-se în ritmul muzicii. Au avut deja un concert la Operă, deşi sunt oameni care nu au cântat în viaţa lor, care nu au studii muzicale, care nu au mai urcat pe scenă înainte să facă parte din cor.

Europenii trăiesc mai mult ca niciodată şi e important ca societatea să le îmbunătăţească traiul, e important ca oamenii să rămână activi cât mai mult timp, a explicat Laszlo Andor, Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune: "În ultimii ani am tot vorbit despre provocările la care societăţile şi economiile europene vor trebui să facă faţă în contextul îmbătrânirii populaţiei. Când discutăm de consecinţele schimbărilor demografice, aveam tendinţa să ne gândim la viitorul îndepărtat – o jumătate de secol de acum încolo. Dar pierdem din vedere faptul că deja suntem într-un punct critic, chiar acum, pe măsură ce oamenii născuţi într-o perioadă de explozie demografică ajung la vârsta pensionării. Vârsta medie a crescut în toate ţările, constant. Balanţa crucială dintre cetăţenii activi şi cei care au ieşit la pensie se schimbă rapid, în contextul în care tot mai muţi se pensionează şi tot mai puţini intră pe piaţa muncii."

Sigur că nimeni nu poate fi activ dacă are probleme de sănătate, dacă nu are acces pe piaţa muncii sau dacă nu primeşte îngrijirile medicale de care are nevoie, a punctat la rândul său Comisarul european pentru Sănătate, John Dalli: "Obiectivul principal al partenerilor din acest proiect e să creştem speranţa de viaţă activă a europenilor cu cel puţin doi ani până în 2020. Am lucrat împreună cu statele membre, sectorul privat, organizaţiile neguvernamentale, autorităţile din domeniul social şi al sănătăţii să identificăm cele mai bune idei dintre cele pe care le-am primit de la părţile implicate. Recenta adoptare a Planului strategic de implementare marchează un pas important în aplicarea acestui parteneriat."

Situaţia e diferită de la o ţară europeană la alta

Un euro-barometru realizat recent arată că 71% dintre europeni sunt conştienţi că populaţia continentului este în curs de îmbătrânire. Totuşi, doar 41% sunt îngrijoraţi de situaţie. Această percepţie a oamenilor contrastează puternic cu percepţia responsabililor politici, care privesc îmbătrânirea populaţiei ca o problemă majoră a Europei. Există percepţii foarte diferite în statele membre cu privire la termenii bătrân/tânăr. De pildă, în Malta, Portugalia şi Suedia, doar persoanele sub 37 de ani sunt considerate tinere. La polul celălalt sunt Cipru şi Grecia, unde toţi cei până în 50 de ani sunt priviţi ca fiind tineri. Există şi o medie a UE, care arată că, în jurul a 64 de ani, oamenii încep să fie priviţi ca fiind în vârstă, iar de pe la 41 de ani nu mai sunt consideraţi tineri.

În ţări ca România, pe de altă parte, accesul celor în vârstă pe piaţa muncii e dificil în condiţiile în care nici cei tineri nu îşi găsesc de lucru. Protestele din ultimele zile arată nemulţumirea oamenilor şi multitudinea problemelor sociale. Dar există bani pentru rezolvarea acestor probleme, iar România nu îi accesează, mi-a spus comisarul Laszlo Andor, când l-am întrebat cum ar putea autorităţile de la Bucureşti să vorbească despre îmbătrânirea activă în condiţiile acestor zile: "Nu există soluţii valabile peste tot. Ţări ca Danemarca stau mai bine decât media europeană, în vreme ce ţări ca România au o mulţime de probleme şi au apelat la ajutor financiar internaţional pentru a depăşi criza. E foarte important ca Guvernul de la Bucureşti să îşi stabilească o foaie de drum realistă: să reducă rata şomajului şi să identifice cum pot contribui diferite categorii de vârstă la reducerea ratei şomajului. Ar trebui să fie parte din strategia României pe 2012 şi Fondul Social European poate fi folosit pentru a atinge acest obiectiv."

Problema e că, "din păcate, România e una din ţările europene cu cea mai redusă rată de absorbţie a fondurilor europene. Au fost o mulţime de probleme la acest capitol, ştiu că a fost numit anul trecut un ministru care să se ocupe tocmai de accesarea acestor fonduri – sunt bani care pot fi folosiţi inclusiv pentru proiecte care vizează îmbătrânirea populaţiei, dar şi pentru a rezolva alte probleme, cum ar fi situaţia minorităţii rome", conchide Laszlo Andor.

Un alt subiect delicat care va genera dezbateri în toate statele membre este pensionarea. Doar unul din trei europeni e de acord cu ideea că vârsta oficială de pensionare ar trebui crescută în toate statele până în 2030. Deja subiectul e în agenda majorităţii guvernelor europene pentru anul 2012.

• Citeşte şi Îmbătrânirea activă a populaţiei, o soluţie pentru piaţa europeană a muncii