Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ministerul Sănătăţii din Armenia: „Mita în spitale s-a redus de 10 ori după majorarea salariilor doctorilor“

prima.jpg

Karine Saribekyan – Ministerul Sănătăţii de la Erevan. Foto:Cristi Popescu

Sistemul de sănătate din Armenia are multe asemănări cu cel românesc: înainte de toate, e un domeniu subfinanţat, în care şpaga a devenit un fenomen greu de controlat. 

Medicii şi asistenţii medicali sunt prost plătiţi, iar unităţile medicale sunt în general slab dotate din punct de vedere tehnic. Există şi doctori buni, dar sunt puţini. Mulţi fac jocul companiilor farmaceutice, pentru diverse beneficii. Serviciile gratuite sunt oferite în medicina primară, adică în Policlinici, iar intervenţiile spitaliceşti se plătesc. Copii până la 7 ani şi femeile însărcinate, primesc asistenţă gratuit. Naşterile sunt – teoretic – tot netaxate. Practic, armenii nu îşi cunosc drepturile şi recurg la plăţi informale pentru aproape orice vizită la medic.

ASCULTAŢI VARIANTA AUDIO:

Un interviu de Ioana Haşu

AscultăDownload

Reforma sistemului sanitar – demarată de Ministerul Sănătăţii de la Erevan anii trecuţi – a înregistrat totuşi unele succese. Cel mai important: mita la medic s-a redus de zece ori, după introducerea unor măsuri la nivel naţional. Despre modelul reformei armene şi priorităţile Guvernului în domeniul sănătăţii, am stat de vorbă cu Karine Saribekyan, şefa Departamenului pentru Sănătatea Mamei şi Copilului din Ministerul Sănătăţii din Armenia:

Sănătatea mamei şi copilului, pe primul loc

Rep: Care sunt preocupările principale ale Ministerului Sănătăţii, care sunt domeniile majore ale politicii dumneavoastră pentru perioada 2011-2015? E perioada în care trebuie atinse Obiectivele Mileniului, asumate aproape 200 de ţări, între care şi Armenia.

Karine Saribekyan: Noi punem un accent deosebit pe protecţia sănătăţii mamei şi a copilului. În prezent, este un subiect extrem de important pentru Armenia şi se regăseşte în toate strategiile ministerului, ca direcţie principală de acţiune. De asemenea, în cadrul procesului mai larg de dezvoltare durabilă la nivel naţional, sănătatea mamei şi a copilului reprezintă un domeniu cheie de interes. În ultimii cinci ani, am asistat la creşteri bugetare durabile. De altfel, în ciuda crizei economice globale din 2009, resursele financiare destinate protecţiei sănătăţii mamei şi copilului au continuat să crească.

  • Ştiu că în ultimii ani aţi pus accent pe programele de asistenţă medicală gratuită pentru mamă şi copil. Cum aţi stabilit această prioritate?

Programul de îngrijiri medicale gratuite pentru femeile însărcinate nu este un simplu program guvernamental suplimentar, el are o justificare clară în nevoile din ţară. Asta a dus la triplarea finanţărilor în sectorul sănătăţii materne, având ca efecte o reducere a plăţilor informale (corupţia s-a redus astfel de zece ori conform datelor disponibile), o îmbunătăţire a motivaţiei doctorilor prin creşteri salariale, o creştere a accesibilităţii la asistenţă medicală şi o îmbunătăţire a standardelor serviciilor. Toate acestea având bineînţeles un impact şi asupra ratei mortalităţii materne. În anul 2000 numărul de cazuri era de 28 la 1000. În 2007 a scăzut la 18, iar în 2008 la 15. 2008 este de altfel anul în care am lansat acest program şi ulterior situaţia s-a îmbunătăţit în mod evident. În 2010 şi 2011 am avut doar 3 cazuri de mortalitate maternă. UNICEF a făcut în 2008 o împărţire în 4 categorii a ţărilor în funcţie de stadiul în care se află faţă de atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Unele ţări le-au atins deja, altele sunt în curs de a le atinge, o a treia categorie sunt în curs de a le atinge dar se confruntă cu dificultăţi şi în sfârşit în ultima categorie sunt ţările care nu vor reuşi să atingă obiectivele. Conform UNICEF, Armenia se află printre ţările din categoria a treia, care sunt pe drumul cel bun dar au greutăţi, şi pentru depăşirea acestora va fi nevoie de resurse suplimentare. 

  • V-aş întreba în continuare de ce s-a optat pentru această prioritate la nivel naţional, numai din perspectiva obiectivelor de dezvoltare ale mileniului sau pentru că s-a constatat că este o adevărată problemă în ţară?

Strategia naţională de dezvoltare durabilă a Armeniei se bazează pe obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Însă chiar şi dacă nu ne-ar fi fost fixate aceste ţinte, cu siguranţă că sănătatea mamei şi a copilului ar fi fost oricum o prioritate pentru noi. În ciuda problemelor, s-au înregistrat şi progrese. S-a redus de zece ori numărul de naşteri acasa, s-a îmbunătăţit gradul de înregistrare a naşterilor. Astfel în 2005, 4% din copii nu aveau certificate de naştere, astăzi procentul este de doar 0,4. Însă sigur că mai sunt multe de făcut în domeniul sănătăţii populaţiei adulte, cu privire la copiii de vârstă şcolară, la persoanele cu handicap, precum şi din punctul de vedere al calităţii serviciilor de sănătate unde problemele sunt mari.

  • Aţi vorbit mai devreme despre introducerea unor carnete de sănătate pentru mamă şi copil. Care a fost scopul acestui demers?

În primul rând informarea oamenilor cu privire la pachetul de servicii gratuite. După naştere, mama şi copiii beneficiază de îngrijiri gratuite până la vârsta de 7 ani. Am instituit aşadar un carnet de sănătate pentru copil. Culoarea este diferită pentru băieţi şi fete (albastru şi roz). Proiectul a fost realizat cu sprijinul World Vision care ne-a ajutat cu partea de concept şi de tipărire. 

Foto:Cristi Popescu

Astfel mamele primesc informaţii despre serviciile disponibile în mod gratuit, dar şi despre îngrijirea copilului, despre drepturile copilului, este o parte referitoare la vizitele medicale, la analize şi controale medicale, vaccinări, dezvoltarea copilului cu diferitele etape, când copilul învaţă să vorbească, să meargă, dezvoltare mentală, monitorizarea creşterii – înălţime şi greutate, criterii. Se promovează alăptatul, sunt prezentate aspecte legate de siguranţă, mesaje încurajatoare pentru mamă... Acest proiect s-a dovedit a fi extrem de util. Am făcut un studiu comparativ cu situaţia iniţială şi a rezultat că la şase luni de la introducerea acestui sistem plăţile informale au scăzut de 3-4 ori. Bugetul pentru acest sector a crescut, dacă înainte bugetul era de 3 miliarde de drami, în 2009 a atins 6 miliarde de drami, ceea ce ne-a dat posibilitatea să oferim salarii mai bune medicilor.  Doresc să mulţumesc în acest sens tuturor organizaţiilor internaţionale, Unicef, OMS, World Vision, USAID, care ne-au ajutat. Înainte de introducerea carnetelor de sănătate, numai 24% din mame au declarat că ştiau că naşterea era gratuită, deşi a fost întotdeauna aşa. Însă 90% din femei plăteau în mod neoficial atunci când veneau să nască. După ce s-au implementat proiectele prezentate, 97% din femei ştiu de această gratuitate. Cu cât oamenii sunt mai informaţi despre drepturile lor, cu atât va scădea riscul plăţilor informale.

„Medicii preferă ceva în plus la salariu decât mita înjositoare“

  • Se lucrează şi cu medicii pentru combaterea şpăgii? Pentru că de fapt ei ar trebui să-i informeze pe oamenii care nu ştiu despre serviciile gratuite şi aşa mai departe...

Sigur, iar medicii au fost foarte entuziaşti datorită creşterilor salariale şi oricum ei preferă să aibă o recompensă reală şi demnă a muncii lor în locul acestei sume primite „pe sub mână” de la pacienţi. Chiar dacă poate acum câştigă mai puţin decât înainte când aveau şi aceste plăţi informale, sunt totuşi mulţumiţi că le este recompensată mai corect munca. Dar continuăm monitorizarea, avem o linie verde unde se poate suna 24 de ore din 24 pentru a se raporta cazurile de „mituire” a personalului medical. Înainte  42% din apelurile înregistrate de acest număr erau plângeri legate de maternităţi, acum avem numai cazuri foarte rare.

  • Dar cam la cât se ridică aceste creşteri salariale? Ca procent. Pentru că şi în România avem aceeaşi problemă cu mita în spitale şi este interesant orice model de succes.

În medie este vorba de o creştere de 3-4 ori a salariilor. De exemplu, cei care aveau 25.000 de drami pe lună acum primesc 75.000 pe lună. Dar tot sunt nişte sume mici. Dacă ne întrebaţi cam care este salariul mediu al unui medic aici, el echivalează cu aproximativ 700 de dolari. Salariul unui obstretician depinde însă de numărul de naşteri efectuat. Cei care fac şi cezariene, un lucru recent la noi, câştigă cel mai bine. Înainte de această reformă obstreticienii primeau un salariu fix. În prezent însă primesc prime în funcţie de numărul de naşteri realizat. Dacă personalul medical este redus şi numărul de naşteri este ridicat, atunci şi salariul va fi ridicat. La salariul de bază se vor adăuga aşadar nişte prime substanţiale. Şi invers. Ca urmare spitalele s-au dezvoltat, şi-au îmbunătăţit infrastructura pentru că este în interesul lor să atragă cât mai multe paciente, având în vedere că femeile pot alege unde să nască, sunt libere să facă asta. De unde această îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale. Odată cu acest program al carnetelor de sănătate, numărul de femei care şi-au adus copiii la spital, ştiind că este gratuit, a crescut cu 20%, ca urmare bugetul s-a dovedit insuficient, a fost nevoie de realocări de fonduri... Pentru a ne asigura aşadar că putem continua cu aceleaşi tendinţe pozitive, creşterile bugetare sunt deosebit de importante. Pentru că procentul acordat sănătăţii în PIB este foarte scăzut, de sub 1,7%. Şi previziunile arată că va continua să scadă.

Karine Saribekyan – Ministerul Sănătăţii şi Naira Gharakhanyan - World Vision Armenia. Foto:Cristi Popescu

 

  • Încă o întrebare legată de plăţile informale şi mita în sectorul medical. Aceste practici sunt specifice asistenţei medicale primare, spitalelor? 

Este specifică spitalelor, nu asistenţei medicale primare, nu policlinicilor, ci spitalelor. Înainte de 2006 în sectorul asistenţei medicale primare existau servicii gratuite şi servicii cu plată şi riscul „şpăgii” era mai mare acolo pentru că oamenii nu ştiau exact la ce servicii gratuite aveau dreptul şi atunci dădeau bani personalului medical ca să poată beneficia de asistenţă gratuită. Aşadar acolo nivelul plăţilor informale era destul de ridicat. Însă începând cu 2006 s-a anunţat că toate seviciile medicale primare sunt gratuite, aşa că oamenii au aflat că policlinicile sunt gratuite. Riscul a rămas însă în spitale.

  • De ce?

Pentru că salariile medicilor erau mici, pentru că bugetele spitalelor erau insuficiente. Înainte de introducerea carnetelor de sănătate, statul plătea spitalelor 100 dolari pentru o naştere normală şi 150 de dolari pentru o cezariană. După introducerea carnetelor de sănătate, unităţile spitaliceşti, deci cele care oferă asistenţă medicală terţiară, primesc 700 dolari pentru o cezariană şi 450 dolari pentru o naştere normală, din care 60% se redirecţionează în mod obligatoriu pentru finanţarea salariilor medicilor.

Finanţarea a fost triplată în mai multe sectoare medicale

  • Ce se întâmplă în celelalte spitale la capitolul mită, în afară de maternităţi?

Celelalte spitale au primit o creştere cu 80% a finanţărilor de la stat, este mai puţin decât în cazul maternităţilor. Pediatrii de exemplu primesc prime de 20% din salariul de bază pentru fiecare caz tratat. În acest domeniu, indicatorii noştri sunt mai degrabă cantitativi decât calitativi. Ne propunem să realizăm o evaluare a acestui sector, al sănătăţii materne şi a nou-născutului, în baza instrumentelor furnizate de OMS. Aceasta va fi următoarea etapă.

  •  Este un exemplu deosebit de interesant pentru publicul din România – unde de ani de zile fenomenul plicului strecurat medicului nu a putut fi combătut eficient. Strategia adoptată aici a fost parte dintr-un program naţional?

Foto:Cristi Popescu

Noi am implementat o abordare globală conform recomandărilor OMS, ceea ce se numeşte o abordare funcţională care include managementul sistemului de sănătate, legislaţie, generarea de resurse, furnizarea de servicii şi finanţare. Nu a fost uşor să obţinem rezultate pozitive, dar şi mai greu ne este acum să menţinem acest progres.  Acum că rata de mortalitate maternă şi infantilă a scăzut deja semnificativ, ne va fi greu să obţinem în reduceri suplimentare. Şi este nevoie de mai multe resurse. Desigur că mai sunt multe de făcut, dar e cert că au fost înregistrate progrese.