Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reportaj RFI: Lagărul morţii de la Bergen-Belsen

memorialul-bergen-belsen-foto-liliana-simionescu.jpg

La Memorialul de la Bergen-Belsen. Foto: Liliana Simionescu

La mai bine de 60 de ani de la ororile Holocaustului, memoria celor care au suferit în perioada nazistă râmâne vie în Germania. Fostele lagăre de concentrare naziste au devenit locuri de pelerinaj, iar memorialul lagărului de la Bergen-Belsen de lângă Hanovra este un astfel de loc. Aproape 30 de tineri din diferite ţări, inclusiv România, au vizitat fostul lagăr de concentrare, în cadrul proiectului Înţelegem trecutul - modelăm viitorul. Proiectul european are ca temă genocidul împotriva romilor comis în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Bergen-Belsen a fost unul dintre lagărele de concentrare naziste din Saxonia Inferioară, în nord-vestul Germaniei. Iniţial, tabăra a fost o bază pentru prizonierii de război. La ordinul lui Heinrich Himmler, în 1943 a devenit lagăr de concentrare pentru evrei şi romi sinti. Aproape 50.000 de prizonieri de război ruşi şi peste 50.000 de deţinuţi evrei şi romi şi-au găsit sfârşitul aici. Tabăra a fost eliberată în 1945 de Armata Britanică, după cum explică profesorul Bernd Gafe-Ulke la memorialul de la Bergen-Belsen: „Dacă priviţi în această zonă, aflaţi că lagărul a fost eliberat de armata britanică la 15 Aprilie 1945, după două săptămâni de negocieri. Când au fost găsiţi oamenii, britanicii au făcut spitale de urgenţă pentru îngrijiri medicale şi au adus mâncare. Din 15 aprilie şi până la mijlocul lui martie, între 13.000 şi 14.000 de oameni au murit după eliberare. Dacă vedeţi pozele veţi înţelege de ce. Erau în stare foarte gravă, nu aveau cum să supravieţuiască. Ofiţerii le-au dat mâncare conserve cu carne, unii erau atât de slăbiţi încât nu puteu să le ţină în mână, erau prea slăbiţi şi astfel au murit.”

60.000 de prizonieri au fost găsiţi în lagăr, majoritatea bolnavi. 13.000 de cadavre erau neîngropate şi răspândite în lagăr. Scenele filmate de trupele britanice conţin imagini terifiante. Oameni bolnavi, goi, subnutriţi, care se târau, cadavre peste tot. Un ofiţer al Armatei Regale Britanice povestea la momentul respectiv: „Am îngropat 17.000 de morţi şi ne aşteptăm să mai îngropăm încă pe atât. Când am ajuns aici, condiţiile erau de nedescris. Oamenii nu aveau mâncare de mai bine de şase zile, mâncau napi. Acum bucătăriile au fost organizate şi, chiar dacă trebuie să fie păzite pentru ca fiecare să primească o porţie de mâncare, lucrurile s-au mai îmbunătăţit.”

La mai bine de 65 de ani de la Holocaust, în locul lagărului găsim o clădire gri cu pereţii din beton, înconjurată de ziduri mari, tot din beton. Memorialul Gedenkstätte Bergen-Belsen este plin de mărturile evreilor şi romilor sinti.

Proiectul Înţelegem trecutul - modelăm viitorul

Tinerii români, spanioli, moldoveni şi ucrainieni s-au aflat zilele acestea pentru prima dată într-un lagăr de concentrare. În sălile de mărimi impresionante au privit atenţi la expoziţiile cu fotografii, diferite obiecte personale, jurnale, haine, documente, acte de identitate. Din loc în loc, s-au oprit la galeriile multimedia ce conţin înregistrări cu mărturiile supravieţuitorilor Holocaustului. Prin ferestrele mari de sticlă se poate observa curtea lagărului acoperită de copaci îngălbeniţi de toamnă. Spre deosebire de alte lagăre de concentrare, la Bergen-Belsen au rămas mărturie doar câteva cărămizi care răsar din iarbă, pe care stau scrise numele celor morţi în lagăr. Magda Budek, Georg Braf, Ludwik Schisi, Emanuel Reisz - sunt doar câteva nume scrijelite în piatră, înconjurate de câte o lumânare sau câte un buchet mic de flori. „Se găsesc astfel de morminte comune pe tot parcursul cimitirului. După cum puteţi vedea, aici sunt sute de oameni morţi. Sunt între 13 şi 14 astfel de morminte în toată zona”, explică profesorul Bernd Gafe-Ulke.

Alexandra Chiriac, una dintre tinerele din România care au vizitat Bergen-Belsen, spune că tocmai aceste gropi comune i-au atras atenţia. “M-au impresionat fotografiile şi filmele cu prizonierii din Bergen-Belsen şi că am putut să vedem cum erau ei trataţi. Aici s-au văzut numai ultimele zile, eliberarea, nu s-a văzut cum trăiau ei înainte, dar imaginile sunt şocante şi chiar te influenţează, mai ales cele cu gropile comune cu 2000 de oameni morţi despre care nu se ştie numele, numărul lor şi modul în care au murit.”

Pentru Antonio Cortez, din Barcelona, vizita la memorial a fost una tristă. “A fost un pic dureros şi trist în acelaşi timp pentru că am înţeles ce s-a întâmplat cu toţi acei oameni, romi sinti şi evrei care au murit. Nu m-am simtit prea bine. Imaginile m-au făcut să mă gândesc la ce s-a întâmplat, pentru că aşa ceva nu trebuie să se mai repete.”

De aceeaşi părere este şi Gheorghiţă, din Republica Moldova. El este de etnie romă şi spune că i-au rămas în memorie cruzimile pe care le aplicau ofiţerii nazişti chiar şi copiilor. „Documentele păstrate din timpul războiului dovedesc că nemţii au fost nişte oameni brutali. Mi-a rămas tare mult în minte atunci când am aflat că la linie, când îi aliniau, trebuiau să ridice şi copiii mici, cred că asta nu e normal. Ar trebui să ştim istoria prin care au trecut oamenii noştri, cred că ei au luptat pentru noi, nu doar pentru ei. Ar fi bine să facem astfel de întâlniri, ar trebui să avem grijă să nu se mai întâmple aşa ceva.”

La finalul vizitei în lagărul de la Bergen-Belsen, Mihai Grigore, şi el de etnie romă, îşi pune întrebarea „cum de a putut să existe aşa ceva”. „Experienţa pe care am avut-o a fost una pe care nu cred că o să o mai am vreodată. Am văzut cum au suferit oamenii spanioli, ţigani, evrei. Cel mai mult m-a impresionat poza pe care am văzut-o cu doi copii - unul mort şi unul viu - lângă mama lor moartă, felul în care mureau şi îi aruncau pe toţi într-o groapă, cum încercau să supravieţuiască... Dacă unul era mort, îl dezbrăcau şi îi luau hainele să se îmbrace, mureau de păduchi… Mi-au dat lacrimile când am văzut toate astea, nu te simţi bine să vezi aşa ceva. Au murit ţigani, Holocaust, dar nu se vobeşte exact cum, de ce, pentru ce?...

Vizita la fostul lagăr de concentrare face parte din proiectul "Înţelegem trecutul-modelăm viitorul" realizat în colaborare cu Rome Center Göttingen (Germany), World Begins With You (Ukraine), Porojan (Moldova), Terni Kalo (Spain) and Romski Klub-Subotica (Serbia), Policy Center for Roma and Minorities (România). Proiectul european are ca temă genocidul împotriva romilor, comis în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Liliana Simionescu: Reportaj RFI la Bergen-Belsen
2934