Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În sănătatea din Macedonia, proiectele de succes sunt cele cu bani din afară

santate-macedonia-9483.jpg

Foto: Cristi Popescu

Macedonia a început schimbarea sistemului public de sănătate de mai mulţi ani, cu rezultate însă destul de modeste până acum. De cele mai multe ori, nereuşita s-a datorat lipsei banilor, în ciuda unor intenţii şi iniţiative guvernamentale.

Care însă nu au asigurat mereu şi finanţarea necesară. Astfel că la ora actuală în Macedonia sunt destui medici care abia aşteaptă să emigreze şi să lucreze în spitale sau clinici din ţările occidentale. Pentru că, spun ei, salariile sunt mici şi nu le ajung de la o lună la alta, iar o recentă schimbare în sistem anunţată de ministrul

ASCULTAŢI VARIANTA AUDIO:

Un documentar de Cătălin Lenţa

AscultăDownload

sănătăţii va înrăutăţi şi mai mult lucrurile. Aşa că atunci când nu sunt ocupaţi cu pacienţii, medicii protestează. Pentru că un nou program sanitar, care a început din luna septembrie, leagă veniturile doctorilor de numărul de pacienţi. Cu cât mai mulţi, cu atât mai mari vor fi salariile, anunţă Ministerul Sănătăţii. Medicii protestează şi spun că acest sistem pune prea mult accentul pe numărul de pacienţi trataţi, în loc să se concentreze pe calitatea îngrijirilor medicale oferite.

Foto: Cristi Popescu

Ministrul sănătăţii din Macedonia vede schimbarea drept necesară şi a anunţat că medicii vor primi un plus de 20 de procente la salariu în fiecare lună în cazul în care tratează numărul de pacienţi stabilit de la nivel central. În cazul în care acest obiectiv nu este atins, salariile medicilor vor fi reduse cu o cincime. "Ideea este aceea de a-i stimula şi recompensa pe cei care muncesc şi de a-i demotiva sau penaliza pe cei care nu îşi fac treaba", spunea recent ministrul macedonean al sănătăţii, Nikola Todorov. Nu putem fi plătiţi în acest fel pentru că suferă pacienţii şi calitatea actului medical, au răspuns medicii, aşa că angajaţii sitemului public de sănătate din Macedonia au început să protesteze. Au făcut şi o grevă, care însă nu i-a schimbat gândurile ministrului sănătăţii.

Foto: Cristi Popescu

În acest context, lucrurile care merg mai bine în sistemul de sănătate din Macedonia sunt acelea care au asigurată finaţarea din exterior. Banii vin de multe ori de la Uniunea Europeană, uneori de la ţări din afara spaţiului comunitar sau de la organizaţii non-guvernamentale care se ocupă de o problemă sau alta. Aşa că în sudul Macedoniei se desfăşoară, de puţin timp, un program sanitar care îi priveşte pe copii din primele clase de şcoală.Foto: Cristi Popescu E vorba de o luptă împotriva obezităţii la copii, chiar dacă în drumurile mele prin Macedonia nu am văzut mulţi şcolari care să cântărească mai multe kilograme decât ar fi normal. Autorităţile spun însă că problema există, că a luat amploare şi că mai târziu mulţi copii ar putea avea probleme de sănătate, adică boli ale inimii şi sistemului circulator sau diabet. Aşa că acum se încearcă, deocamdată destul de localizat, identificarea celor cu probleme. Proiectul este unul trans-frontalier pentru că priveşte zone din sudul Macedoniei, dar şi din regiuni ale Greciei învecinate, şi se numeşte simplu “Sănătatea Copiilor”. Unul dintre centrele acestui program este în Bitola, în sudul Macedoniei, iar Biljana Hristovska este manager de proiect:Biljana Hristovska, Foto: Cristi Popescu

“Există destui copii cu probleme de sănătate provocate de alimentaţia nepotrivită. Chiar dacă nu îi vedeţi acum, în regiune, şi nu numai, sunt copii care au mai multe kilograme decât ar fi normal la vârsta lor. Proiectul urmăreşte să identifice factorii de risc, cei care pot provoca acum obezitatea, iar mai târziu ar putea duce la boli cardio-vasculare şi diabet. Vom început programul în şcoli, acolo unde medicii de la spitalul clinic din Bitola vor face prezentări, şi vorbim de învăţământul primar, adică de primele clase. Dar prezentările sunt numai o parte, cea mai puţin importantă a programului. Trebuie să obţinem aprobarea părinţilor pentru a colecta probe de sânge de la copii care sunt vizaţi de studiu, adică aceia cu vârste între 8 şi 12 ani. Într-o primă fază căutăm să cuprindem în program copii care dau semne de obezitate sau chiar sunt obezi, dar în final urmărim să obţinem date de la toţi copii, toţi copii din regiunea Bitola să facă parte din proiect”, spune Biljana Hristovska.Foto: Cristi Popescu

Programul este unul de tip cross – border, adică transfrontalier, şi costă 460.000 euro. Înseamnă colaborare şi cercetare comună între Macedonia şi Grecia, trecând peste problemele naţionale, referitoare la denumirea ţării cu capitala la Skopje. Rolul programului este de a identifica şi eventual de a reduce problemele legate de creşterea obezităţii şi bolilor cardio-vasculare, începând cu vârste cât mai scăzute. Banii pentru proiect vin de la Comisia Europeană:

“Este un proiect finanţat de reprezentanţa din Skopje a Comisiei Europene, e un program al Fundaţiei IPA despre cum pot fi rezolvate problemele trans-frontaliere de sănătate. Proiectul se desfăşoară în Macedonia şi în Grecia. Cât priveşte Grecia, partea implicată e Universitatea Aristotelis din Tesalonic, alături de două spitale regionale, din Gianiţa şi Florina, iar din Macedonia e vorba de spitalul clinic din Bitola şi un centru de sănătate din Ghevghelia”, spune managerul de proiect, Biljana Hristovska.Foto: Cristi Popescu

Urmează a fi făcut un studiu clinic, care înseamnă întâi stabilirea unor eşantioane reprezentative de copii, şi din Macedonia, şi din Grecia. Apoi urmează recoltarea de probe de sânge, care vor fi analizate într-un laborator de specialitate de la Universitatea Aristotelis din Tesalonic. Numai că, aşa cum se întâmplă de multe ori în regiune, totul a început cu o amânare, spune managerul de proiect, Biljana Hristovska:

Acest proiect a început în luna ianuarie 2012, dar asta numai în teorie. Din cauza partenerului nostru din Grecia, am întârziat şi am început să lucrăm efectiv de la 1 iulie. Avem şi un termen pentru finalizarea proiectului, care e luna martie 2013, dar e posibil să mai întârziem puţin, pentru că am început mai târziu. La final ne aşteptăm să avem o viziune de ansamblu în chestiunea sănătăţii copiilor din oraşele şi zonele supuse studiului, cu explicaţii şi exemple pe zone geografice, cu detalierea factorilor de risc. Deocamdată am început discuţiile cu părinţii, avem câte un coordonator de proiect în fiecare şcoală şi am vorbit deja cu ei, i-am pregătit. Urmează două săptămâni în care ei trebuie să discute cu fiecare părinte în parte şi cu profesorii. Noi, în calitate de coordonatori, avem obligaţia, instituită de ministerul sănătăţii şi de cel al educaţiei din Macedonia, să organizăm o prezentare şi o dezbatere publică. La acest eveniment va vorbi probabil chiar ministrul sănătăţii publice şi suntem obligaţi să obţinem acceptul de la fiecare părinte pentru participarea copilului la proiect”, mi-a spus Biljana Hristovska. Ideea proiectului nu e una nouă pentru că a apărut în 2004. A mai fost un program asemănător în regiune. La acea vreme, părţile implicate au fost Grecia şi Bulgaria, iar proiectul s-a derulat între 2006 şi 2008. Au fost cinci regiuni din care au fost colectate datele şi au fost trase concluzii privind riscurile legate de alimentaţia nesănătoasă şi ce implică aceasta mai târziu, adică obezitate, boli cardio-vasculare şi diabet. Astfel că, după program, a apărut un fel de hartă a riscurilor în regiune.Foto: Cristi Popescu

În general, în zona Balcanilor nu prea există date despre acest tip de probleme, autorităţile fiind ocupate mai mult să ţină statele pe linia de plutire din punct de vedere economic. Situaţia e la fel în regiunea de graniţă între Macedonia şi Grecia. Nu există baze de date oficiale care să arate similarităţile, diferenţele sau chiar contradicţiile în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi alimentaţia pentru copii. Aşa că, văzând succesul proiectului dintre Bulgaria şi Grecia, a apărut ideea unui program asemănător între Grecia şi Macedonia. Din partea elenă, partener e tot universitatea din Tesalonic, ca şi la proiectul anterior. Asta pentru că are deja experienţa necesară şi nici nu e foarte departe. Între Bitola, în Macedonia, şi Tesalonic, în Grecia, sunt cam 200 de kilometri.

“Cred că este un proiect bun şi necesar şi programe asemănătoare au avut rezultate mai mult decât mulţumitoare. Acum trei sau patru ani a mai fost un proiect transfrontalier similar, între Grecia şi Bulgaria. Partenerul nostru de acum din Grecia, Universitatea din Tesalonic, e cea care a centralizat şi atunci rezultatele. Pentru că au experienţă, am mers cu ei mai departe. Aşa că am făcut un proiect comun, am aplicat pentru finanţare şi acum derulăm proiectul. În final nu vom vorbi doar de analize de sânge pentru copii din zona inclusă în proiect, de identificarea în acest fel a factorilor de risc pentru obezitate şi bolile de inimă. Avem în plan şi analize genetice, chiar dacă acestea sunt costisitoare. Finanţarea primită e destul de generoasă şi credem că nu vom cheltui toţi bani cu analizele de sânge”, spune managerul din Macedonia al proiectului, Biljana Hristovska. În Bitola, în sudul Macedoniei, cartierul general al programului e în spitalul clinic “Doctor Trifun Panovski”, care are experienţa ştiinţifică necesară şi capacitatea de a stoca, cel puţin temporar, probele de sânge care vor fi luate de la copii incluşi în proiect. Nu se pune acum problema de a lua probe de sânge de la toţi copii din şcolile din zonă, pentru că nici nu sunt bani pentru asta şi nici nu ar putea fi prelucrate într-un timp rezonabil. La urma urmei, e un studiu care se face pe un eşantion reprezentativ, mi-a spus Biljana Hristovska:

“În acest proiect, din toată regiunea sunt cuprinşi 800 de copii, câte două sute din Bitola, Ghevghelia, Gianiţa şi Florina. E vorba de minimul necesar şi nu vorbim de toţi copii. Numai în Bitola avem 10 şcoli elementare, probabil cu câte o mie de elevi fiecare. Deocamdată atât poate proiectul pentru că trebuie şi  finanţare. Vă reamintesc că e vorba de bani de la Uniunea Europeană. Avem şi noi, adică Macedonia, partea noastră de contribuţie. De exemplu, spitalul municipal din Bitola se ocupă de implementarea programului. Iar asta înseamnă că avem şi noi partea noastră. Spitalul clinic suportă cheltuielile cu telefoanele, calculatoarele, plata energiei electrice. Iar eu şi cei doi colaboratori ai mei – un medic şi un administrator, nu suntem plătiţi din banii Uniunii Europene, ci primim salariile de la administraţia unităţii sanitare”, a declarat pentru RFI managerul de proiect. Biljana Hristovska spune că odată ce părinţii vor fi convinşi că e vorba de un proiect care îi ajută pe copii, şi după ce îşi vor fi dat şi acordul, de la copii din primele clase de şcoală vor fi prelevate probe de sânge:Foto: Cristi Popescu

“Probele de sânge pe care le vom lua de la copii vor fi duse la Universitatea Aristotelis din Tesalonic. Acolo trebuie să ajungă mostre de la toţi copii din Bitola, Ghevghelia, Gianiţa şi Florina. Sângele va fi analizat şi apoi nouă ni se vor transmite rezultatele de la fiecare copil cuprins în studiu. Vom face o analiză şi o sinteză şi va urma o prezentare în cadrul universităţii din Tesalonic. Acolo există un institut pentru informatică în medicină, iar toate rezultatele vor fi publicate, inclusiv pe Wikipedia. După ce va fi făcută o evaluare, şi din partea medicilor noştri, vom discuta cu părinţii şi vom avea noi discuţii, poate una chiar publică, despre cum trebuie luptat împotriva obezităţii şi bolilor de inimă, despre cum trebuie hrăniţi copii şi despre modul de viaţă”, spune managerul din Macedonia al proiectului, Biljana Hristovska.

Înainte de a încheia discuţia, am făcut o recapitulare. Aşadar, aproape jumătate de milion de euro de la Comisia Europeană pentru a găsi o cale de colaborare între Grecia şi Macedonia, cel puţin în chestiuni de sănătate a copilului. În plus, spitalele din Macedonia vor avea acces în acest fel la tehnologii de ultimă oră, pe care bugetul naţional nu şi le permite. Astfel că la final ar trebui să existe o bază de date comună, valabilă pentru toată regiunea, din care să se afle imediat care sunt factorii de risc la care e supusă populaţia tânără. Iar pe baza acestor date să fie stabilite strategii care să permită, măcar în parte, evitarea unor boli grave în viaţa de adult. Deocamdată e vorba de copiii cu vârste între opt şi doisprezece ani, dar asta nu înseamnă că lucrurile se vor opri aici, spune managerul de proiect Biljana Hristovska. Totul depinde de posibile finanţări ulterioare. Sau de posibilitatea, destul de îndepărtată acum, de aderare la Uniunea Europeană.

“În concluzie, proiectul e bun pentru copii în primul rând, pentru toţi cei implicaţi şi care vor fi supuşi analizelor. Ne aşteptăm să mai schimbăm câte ceva din obiceiurile alimentare în regiune, să îi învăţăm pe copii ce înseamnă mâncarea sănătoasă, un stil de viaţă potrivit şi adaptat cu vârsta lor. În acelaşi timp, vom şti din vreme dacă vreunul dintre ei prezintă riscuri în ceea ce priveşte sănătatea, dacă nu cumva e predispus la anumite boli, atunci când va deveni adult, iar părinţii, în astfel de cazuri, vor şti să intervină corect. Copiii nu vor şti dacă au probleme de sănătate de acest gen, numai părinţii vor fi informaţi, aşa că poate anumite boli ar putea fi prevenite”, încheie Blijana Hristovska, managerul proiectului trans-frontalier între Macedonia şi Grecia.

Trebuie să spun că acesta este un caz fericit, în care au fost găsiţi şi banii necesari derulării programului, iar medicii implicaţi îşi primesc salariile la timp şi în totalitate. În rest, situaţia nu e chiar atât de bună. Cât am stat în spitalul din Bitola, aşteptând-o pe Biljana Hristovsja să vină de la Skopje, am discutat cu câţiva medici. Ideea care mi-a rămas în minte e că mulţi dintre ei ar vrea să plece, cât de repede se poate, în oricare ţară vestică. Unde, spun ei, ar avea parte şi de condiţii mai bune de muncă, dar şi de o plată pe măsură. Liljana Masteva este medic. La fel şi soţul ei, ceea ce te face să crezi că nu prea ar avea probleme, cel puţin financiare. Numai că Liljana mi-a spus că două salarii abia le ajung şi că muncesc mult peste programul plătit, pentru că nu poţi să amâni bolnavii pentru a doua zi. Din aceste motive îşi pregătesc copilul pentru a emigra, mi-a spus Liljana Masteva. Şi aşa ajungem din nou la reforma sistemului de sănătate din Macedonia, anunţată în luna septembrie. Teoretic, mai mulţi pacienţi consultaţi ar însemna mai mulţi bani pentru medici, după cum anunţă ministrul sănătăţii publice din Macedonia. Numai că sindicatele medicilor se opun, şi spun că modificările avute în vedere de oficialităţi încalcă prevederile legale privind salarizarea. "În loc să stimuleze îngrijiri medicale de calitate, sistemul face contrariul - stimulează doar cantitatea intervenţiilor", a declarat public Dejan Stavricj, preşedinte al Sindicatului Independent al Spitalelor Clinice din Skopje.

Protestele, care au însemnat chiar o grevă, nu au rezolvat situaţia. Sute de medici s-au adunat acum două săptămâni în faţa Ministerului Sănătăţii, fluturând pancarte pe care scria "Nu suntem invizibili". Numai că oficialităţile nu i-au văzut, aşa că nu i-au băgat în seamă. Iar acest protest venea la numai o săptămână după o grevă, la care au luat parte aproximativ 1.500 de medici. Ministrul sănătății Nikola Todorov spunea, după protest, că greva medicilor nu a provocat perturbări ale activităţii. "Potrivit prevederilor legale, greva înseamnă sistarea muncii. Nu s-a întâmplat aşa ceva şi sunt cu adevărat mulţumit şi recunoscător pentru conştiinciozitatea arătată de doctorii din Macedonia, în special de cei care lucrează la clinicile din Skopie", a spus Todorov.

Altfel spus, dacă nu protestează toată lumea şi dacă spitalele nu sunt închise, problema nu există. E adevărat că greva de acum trei săptămâni a medicilor din Macedonia a fost organizată de Sindicatul Independent al Spitalelor Clinice din Skopje, fără sprijinul principalului sindicat, Sindicatul Sănătăţii. Au existat câteva încercări de negociere cu ministrul sănătăţii, dar, spun protestatarii, fără succes. "Salariile mici sunt una din problemele cu care noi, doctorii, ne confruntăm în sectorul sanitar, iar insistenţa de a micşora şi mai mult aceste salarii, pe baza cantităţii, nu a calităţii serviciilor noastre, este o lipsă totală de respect faţă de profesia noastră", spunea unul din medicii adunaţi în faţa Ministerului Sănătăţii. Asta nu înseamnă că nu a fost şi o reacţie oficială.Foto: Cristi Popescu

Chiar dacă nu direct, ministrul Nikola Todorov, a transferat problema în domeniul politicii. Cererile conducerii sindicatului sunt motivate politic, afirma ministrul. "Aş spune că aceasta este mai mult decizia politică a unui grup de persoane care doresc beneficii politice. Nu îi includ pe toţi doctorii, deoarece nu cred că toţi sunt de acord cu greva. Nu doresc să intru în negocieri când la origine există o decizie politică de a intra în grevă şi de a submina discuţiile", a afirmat Todorov. Oricum, ministrul nu pare a-şi face prea mari probleme, din moment ce legea din Macedonia prevede că doctorii nu pot opri complet activitatea nici chiar atunci când sunt în grevă, ci trebuie să acorde îngrijiri medicale minime. Ministrul a recunoscut că reformele în sănătatea macedoneană şi modelul plăţii pe baza eficienţei au anumite lipsuri, care însă nu pot fi rezolvate acum. Nu avem alternativă, a afirmat ministrul. Nu sunt suficienţi bani în sănătate, şi nici nu vom avea prea curând.

Aşa că salvarea poate veni numai din programe cu finanţare externă, aşa cum e şi cel trans-frontalier, cu Grecia. Din păcate, nici astfel de proiecte nu sunt prea multe, iar Macedonia nu e stat al Uniunii Europene.

Un documentar de Cătălin Lenţa