Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa - “Cronica unei uri extraordinare”

cope-fillon-jpg-858504-jpg-567691.jpg

Jean-François Copé et François Fillon en janvier 2008. © Christophe Petit-Tesson / Maxppp

In Franţa, cele două clanuri ale dreptei care se înfruntă de pe data de 18 noiembrie par să accepte un început de dialog constructiv. Ele se află şi sub presiunea unui ultimatim lansat de fostul preşedinte şi lider “natural” al dreptei, Nicolas Sarkozy.

“Ori găsiţi o soluţie pînă marţi 4 decembrie ca să vă înţelegeţi, ori dau o declaraţie prin care vă discalific în calitate de lideri capabili să conducă un mare partid...” cam acesta pare să fi fost conţinutul ultimatumului lansat de Nicolas Sarkozy. El însuşi, după cum se afirmă din culisele vieţii politice franceze, a fost excedat de violenţa cu care s-au ciocnit cei doi lideri, Jean-François Copé şi François Fillon. Majoritatea comentatorilor au subliniat faptul că principalul partid al dreptei a devenit de fapt ostaticul unui teribil conflict personal între două persoane care nu au ideologii diferite. Iar revista l’Express sintetiza această psihodramă politică sub titlul: "cronica unei uri extraordinare". Ieri seară unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Jean-François Copé a întins o mînă tabarei opuse afirmînd că organizarea unui nou scrutin în vederea desemnării liderului partidului este cea mai bună soluţie. Alţi lideri politici ai dreptei subliniază însă că întregul mecanism de vot trebuie schimbat, pentru că altfel aceleaşi reguli vor produce aceleaşi efecte.

Această criză profundă pe care o traversează dreapta franceză a mai prilejuit însă şi alte analize, extrem de interesante. Viaţa politică franceză este obsedată de funcţia prezidenţială, iată o primă observaţie. Iar unii cred că preşedintele Franţei n-ar trebui să aibă voie să candideze pentru un al doilea mandat. Si aceasta ca să se simtă obligat să acţioneze şi să obţină rezultate imediat ce este ales şef al statului, pentru că altfel intră într-o “logică electorală” iar primul mandat devine un fel de perioadă care pregăteşte al doilea mandat. In orice caz, 80 la sută dintre simpatizanţii dreptei franceze cer un nou vot, iar soluţia durabilă nu poate veni decît de la “bază”...