Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Bismarck recită Marseilléza

franz-von-lenbach-bismarck-1894.jpg

Otto von Bismarck, tablou de Franz von Lenbach, 1894

Descoperirea şi reconstituirea unui document audio, din 1889, pe un cilindru de ceară cu vocea "cancelarului de fier", Otto von Bismarck (1 aprilie 1815 - 30 iulie 1898).  Senzaţional este că recită, într-o franceză perfectă, prima strofă din Marseilléza, după ce în războiul franco-german din 1871 Franţa fusese învinsă, iar tensiunile dintre cele două ţări păreau a fi ireconciliabile.

"Allons enfants de la Patrie / Le jour de gloire est arrivé / Contre nous de la tyrannie / L'étendard sanglant est levé."

În pofida proastei calităţi a înregistrării se poate distinge destul de limpede o voce care recită primele versuri din Marseilléza, din imnul naţional francez. Cel care recită este Otto von Bismarck, supranumit "cancelarul de fier". Înregistrarea s-a făcut în anul 1889 de către colaboratori ai inventatorului fonografului, Thomas Edison. Ea se află pe un cilindru de ceară şi durează un minut şi 13 secunde. Astfel de cilindri se foloseau atunci ca mediu de înregistrare. Cilindrul cu vocea lui Bismarck s-a aflat în posesia lui Edison, iar reconstituirea a reuşit abia acum. 

Pe lângă faptul că reconstituirea vocii lui Bismarck este o performanţă tehnică deosebită, ea mai are şi o importanţă istorică multiplă. În primul rând, contemporanii îşi pot da seama cum suna vocea cancelarului. Faptul că vorbea o franceză perfectă şi recita spontan tocmai Marseilléza a fost interpretat acum ca o dovadă că în pofida adversităţilor politice faţă de Franţa, Bismarck era un admirator al culturii franceze. 

Într-un interviu acordat postului naţional de radio din Germania, directorul Fundaţiei "Otto von Bismarck" (http://www.bismarck-stiftung.de/), Ulrich Lappenküper, s-a referit tocmai la acest pasaj, amintind de faptul că presa vremii a relatat despre conţinutul înregistrării, trecând sub tăcere fragmentul din Marseilléza.

Pe lângă citatul din Marseilléza, înregistrarea mai cuprinde o strofă dintr-un cântec american, recitat în limba engleză, un fragment dintr-o poezie a scriitorului romantic german, Ludwig Uhland, o strofă din cântecul studenţesc "Gaudeamus igitur" şi o reflecţie dedicată fiului său.

Ca figură istorică, Bismarck a rămas un politician controversat. Asta mai ales datorită faptului că a încercat să transforme Germania într-o putere continentală dominatoare. În acest context se aminteşte de războiul franco-prusac din 1870 prin care Germania căuta să se impună.

Proclamarea Reich-ului imperial german, la Versailles, pe data de 18 ianuarie 1871, era percepută ca o umilire a Franţei. 

Bismarck a urmărit consolidarea Reich-ului prin stabilirea diverselor alianţe politice şi prin practicarea unei diplomaţii complicate. Nu lipseau nici intervenţiile secrete şi nici cele directe în treburile interne ale altor state europene. Astfel, după terminarea crizei din Balcani, Bismarck a impus României la Congresul de la Berlin, din 1878, modificări ale legislaţiei prin care urma să fie stopată discriminarea minorităţii evreieşti. 

 

Berliner Kongress 1878, tablou de Anton von Werner, aflat azi în primăria din Berlin