Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Crimele dictaturilor din Europa răsăriteană

diktaturen-27-29-10-10-dsci0013-20101029210307.jpg

Afişul conferinţei (Foto:William Totok)

În paralel cu expoziţia „Podoaba rece a vieţii“, dedicată Hertei Müller la Casa Literaturii din Berlin, în capitala Germaniei se desfăşuară o serie de simpozioane, lecturi publice şi spectacole legate, direct sau indirect, de biografia laureatei Premiului Nobel pentru Literatură. Conferinţa internaţională, intitulată „Crimele dictaturilor din Europa răsăriteană“, ocupă în acest context un loc special.

În paralel cu expoziţia „Podoaba rece a vieţii“, dedicată Hertei Müller la Casa Literaturii din Berlin, în capitala Germaniei se desfăşuară o serie de simpozioane, lecturi publice şi spectacole legate, direct sau indirect, de biografia laureatei Premiului Nobel pentru Literatură.

Conferinţa internaţională, intitulată „Crimele dictaturilor din Europa răsăriteană“, ocupă în acest context un loc special. La conferinţa organizată de Casa Literaturii din Berlin, Fundaţia Robert Bosch şi Memorialul din închisoarea Stasi, Berlin-Hohenschönhausen, au fost invitaţi istorici, publicişti, scriitori din mai multe ţări care şi-au propus să prezinte şi să discute aspecte legate de stadiul reconsiderării critice a trecutului comunist.

Cei care au susţinut comunicări legate de istoria recentă au venit din Belarus, Bulgaria, Cehia, Germania, Letonia, Polonia, România şi Ungaria. Directorul Casei Literaturii, Ernest Wichner, originar din România, în anii 1970 membru al Grupului de Acţiune Banat, a subliniat necesitatea documentării ilegalităţilor şi crimelor comise de către regimurile comuniste din est.

Totodată, el a arătat importanţa integrării acestor aspecte în istoria naţională a acestor state.

Faptul că acest proces decurge anevoios, chiar şi în Germania, a fost exemplificat de către Helmuth Frauendorfer de la Memorialul din fosta închisoare Stasi din Hohenschönhausen. (Frauendorfer, originar şi el din România, fusese bătut în anul 1984 de către ofiţerul de Securitate Ioan Adamescu, din Timişoara. Şapte scriitori s-au solidarizat în urma acestui incident cu Frauendorfer şi au protestat împotriva abuzurilor poliţiei secrete.)

Fauendorfer s-a referit la încercările unor foşti ofiţeri Stasi de a impune prin diverse mijloace o imagine fardată a sistemului represiv din Germania de est.

Herta Müller s-a oprit asupra unor cariere post-totalitare, vorbind, între altele, despre fostul adjunct al Securităţii din Timişoara, Radu Tinu, care în mod cinic se laudă azi că ar fi instalat microfoane în locuinţa scriitoarei. (Potrivit documentelor din arhiva Securităţii, Radu Tinu nici nu a participat direct la această operaţiune, instalarea microfoanelor fiind realizată de alţi ofţeri.)

Herta Müller a criticat faptul că în România condamnarea regimului, ca unul „ilegitim şi criminal“, a fost un gest verbal, fără urmări concrete în ceea ce priveşte condamnarea penală a făptaşilor.

Făptaşii, a concluzionat autoarea romanulu „Leagănul respiraţiei“, trăiesc astăzi într-o „cultură a nepenalizării“.

Marius Oprea, care a fost expus unor presiuni şi a suferit cunoscutele discriminări administrative, a prezentat cazurile unor crime comise de către aparatul represiv comunist şi reticenţa autorităţilor de a-i trage la răspundere pe făptaşii care mai trăiesc. Oprea ne-a explicat de ce astfel de conferinţe sunt necesare şi ce rol ar putea ele să aibă asupra clasei politice care se află la putere în statele răsăritene.

La conferinţa de la Berlin s-a mai vorbit despre importanţa arhivelor pentru cunoaşterea trecutului comunist, despre rolul muzeelor pentru conservarea istoriei recente, despre activitatea asociaţiilor victimelor represiunii şi despre mass-media ca instrument pentru reconsiderarea critică a dictaturilor.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok