Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Jazz la altitudine

Start pentru Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărîna. După succesul ediţiei trecute, care a adus în satul de la poalele muntelui Semenic nu mai puţin de 12.000 de spectatori, ediţia de acum are pe afiş multe vedete ale jazzului conteporan.

Jazz la altitudine - cam asa s-ar putea rezuma atmosfera festivalului de la Gărîna. Satul se afla în munţii Semenic, pe un platou situat la o mie de metri înălţime. Povestea acestui festival este şi ea foarte interesantă, pentru că totul a început întîmplător: doi muzicieni s-au întîlnit la o cîntare în hanul din sat. Au cîntat şi în anul urmator. A treia oară au mai adus nişte prieteni. Dupa numai cîteva ediţii, festivalul a început sa fie cunoscut printre spectatorii de jazz din România şi din ţările vecine. Astăzi Gărîna Jazz Fest este un brand balcanic, un reper printre festivalurile de gen. Scott Henderson, Trilok Gurtu, Nguyen Le, Jean-Luc Ponty, Mike Stern, Stanley Jordan, Jan Garbarek se numără printre invitaţii de marcă ai ediţiilor trecute. Gărîna, alminteri un sat destul de izolat, devine în fiecare an, timp de cîteva zile, un refugiu pentru iubitorii de jazz şi o destinaţie plăcută pentru marii artişti ai genului. Directorul artistic al Festivalului Marius Giura a reuşit şi anul acesta să aducă la Gărîna tot ce-i mai bun din jazzul contemporan. Printre invitaţi: cel mai important pianist al scenei poloneze (Andrzej Jagodzinski), o trupă de mare succes din Elveţia (Nik Baertsch's Ronin), talentatul saxofonist Ulrich Drechsler din Austria şi incredibilul chitarist John Abercrombe. Jazzul românesc este bine reprezentat de Nicu Patoi, Bega Blues Band şi de Trigon.

Satul Gărîna care găzduieşte acest festival se află la poalele muntelui Semenic, cam la 30 de km de orasul Reşiţa. A fost fondat pe la inceputul secolului al 19 lea de colonişti germani din Boemia şi s-a numit iniţial Wolfsberg. Imediat după 1990, majoritatea germanilor au părăsit satul, care s-a transformat, încetul cu încetul, într-o localitate de vacanţă pentru resiţenii şi timişorenii înstăriţi. Casele au rămas aproape neschimbate, iar satul, a avut numai de cîştigat de pe urma festivalului: în Garîna există acum în jur de 30 de pensiuni, şi cam tot atîtea se găsesc şi prin satele din zonă. Cei care pe vremuri tranzitau aceste sate pentru a ajunge pe pe muntele Semenic se opresc în Garîna, ba chiar îşi planifică vacantele în functie de programul festivalului de jazz. Iată cum un eveniment cultural anual organizat temeinic poate transforma o mică localitate în destinaţie pentru turism cultural.