Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lectura, o activitate care suferă din cauza imaginii

carte-reader-kindle-castiga-teren.jpg

Carte sau reader? eBook-ul câştigă teren

A citi înseamnă a protesta”, spune scriitorul Mario Vargas Llosa, laureatul de anul trecut al Premiului Nobel. În Franţa, tocmai a apărut o mică broşură semnată Llosa, care ar trebui tradusă în toate ţările şi în toate limbile pământului: „Elogiul lecturii şi al ficţiunii”. O broşură de numai 48 de pagini, un eseu rar şi sublim despre importanţa lecturii, un text care a fost de altfel şi discursul său pronunţat anul trecut la Stockholm, când i s-a înmânat Premiul Nobel.

Matei Vişniec:

Într-un interviu acordat revistei Le Point, Mario Vargas Llosa spune: „Literatura este singurul mijloc operaţional pentru stăpânirea limbajului, iar limbajul este fundamental. El ne permite nu numai să ne exprimăm într-o manieră inteligentă, nuanţată, ci şi să ne organizăm gândirea. Limbajul este ceea ce ne structurează imaginaţia, sensibilitatea, emoţiile, pasiunile. Iar această bogăţie nu o putem acumula uitându-ne la televizor sau la filme. Romanul, poezia şi marile eseuri ne consolidează limbajul.

Iată o opinie care merită reţinută într-un moment în care imaginea este în plină ofensivă şi încearcă deseori sa ia locul cuvântului. Modul în care tinerilor li se structurează limbajul mai este influenţat astăzi de ceva, şi anume de Internet, cu consecinţe care nu sunt dintre cele mai bune.

Dintr-un studiu publicat de revista Le Nouvel Observateur rezultă că internetul este pe cale de a ne modifica nu numai unele obiceiuri şi reflexe, ci pur şi simplu creierul. A apărut o generaţie de tineri, spun specialiştii, care nu se mai pot concentra pe o carte. Din când în când, ei trebuie să arunce o privire pe FaceBook sau pe twitter. Şi mai grav este faptul că unii nu mai fac nici un efort de memorizare, întrucât consideră că totul este deja stocat pe Google.

Iată că rasa umană se află în faţa unei noi etape a evoluţiei: memoria sa a devenit acum... externă. Ca şi cum fiecare om ar umbla cu memoria sa în buzunar, sau în mână, pentru că un iPod sau un computer portabil sunt de fapt noile instrumente în care credem noi că este stocată memoria noastră.

Toate aceste idei, şi altele legate de modul în care ne transformă internetul apar într-o carte semnată Nicolas Carr, recent apărută în Franţa la Editura Robert Laffont şi care are un titlu cel puţin incitant: „Internet rend-il bête?” Adică: „Ne transformă internetul în nişte proşti?

Şi pentru că vorbim despre lectură, cărţi şi internet, specialiştii din domeniul editorial constată că în Franţa nu „prinde” la public cartea electronică. S-ar spune că francezii „rezistă" în faţa acestei noutăţi. Conceptul de e-book este privit încă cu o oarecare reticenţă, practic rareori poate fi văzut în metrou sau în tren cineva cu o „tabletă electronică" în mână.

Francezii citesc mult, citesc în metrouri, în trenuri şi în avioane, dar preferă materialitatea cărţii clasice. De ce? Pentru moment, observă realizatorii unui dosar publicat pe această temă de revista Le Nouvel Observateur, cartea electronică rămâne scumpă. Ceea ce nu înseamnă că tendinţele nu sunt favorabile cărţii electronice. Ea va ocupa 25% din piaţa mondială în 2015, spun experţii. Şi în orice caz, deseori s-a întâmplat ca noutăţile care se impun imediat în Statele Unite să ajungă pe bătrânul continent doar după câţiva ani.

Lumea editorilor din Europa consideră că industria cărţilor electronice sau numerice este ameninţată de problema piratărilor. La recentul târg de carte de la Frankfurt, editorii au tras un semnal de alarmă în acest sens. Piaţa cărţii electronice este mică, dar deja piratarea pe Internet apară ca fiind masivă, spun ei. În Germania, de exemplu, în 2010, doar 0,7% din piaţa cărţii a fost ocupată de cartea electronică. Spre deosebire de Anglia, unde cartea electronică reprezintă deja 7% din piaţa cărţii, sau Statele Unite, unde 20% dintre cărţi sunt vândute sub formă de e-book.

Matei Vişniec despre lectură, o activitate a cărei imagine are de suferit