Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Matei Vişniec: Mircea Iorgulescu şi-a dedicat viaţa cărţilor

matei-visniec-mircea-iorgulescu-dedicat-viata-cartilor.jpg

Mircea Iorgulescu şi-a dedicat viaţa cărţilor

Matei Vişniec, cunoscut dramaturg şi jurnalist la RFI : "Mircea Iorgulescu a fost pentru peisajul literaturii române un om deosebit, o voce critică deosebită, o autoritate critică. El a făcut ani şi ani de zile critică de întâmpinare, altfel spus şi-a dedicat viaţa cărţilor".

"Această veste o aflu într-un moment în care mă aflu într-un teatru, la Bucureşti, şi brusc îmi dau seama, îmi amintesc că Mircea Iorgulescu iubea teatrul. De altfel, iubea literatura teatrală, iubea dramaturgia. Pe Caragiale îl cunoştea mai bine decât oricare alt critic literar român.

Mircea Iorgulescu a fost pentru peisajul literaturii române un om deosebit, o voce critică deosebită, o autoritate critică. El a făcut ani şi ani de zile critică de întâmpinare, altfel spus şi-a dedicat viaţa cărţilor.

Le-a citit şi le-a prezentat în presa română. Mircea Iorgulescu a fost un om deosebit şi contradictoriu într-un fel. Cum în general se spune..despre morţi numai bine. Ei bine eu sunt un om care a vorbit de bine despre Mircea Iorgulescu şi în timpul vieţii sale pentru că m-a impresionat în adolescenţă prin autoritatea sa critică, l-am cunoscut mai târziu la Uniunea Scriitorilor.

A fost şeful unui cenaclu literar care a preluat de altfel Cenaclul de Luni, era prin 1984-1985, şi el conducea Cenaclul din Tei. După ce a fost interzis Cenaclul de Luni, Mircea Iorgulescu a preluat acest cenaclu într-un fel şi la cenaclul pe care îl conducea generaţia mea a continuat să citească poezie, a continuat să citească proză, să citească teatru…

Îmi amintesc foarte bine de şedinţele de cenaclu în care eu citeam teatru, cu prietenii mei, cu colegii mei şi Mircea Iorgulescu era cel care ne patrona sau ne apăra. Eram cu toţii în orice caz implicaţi într-un fel de rezistenţă culturală.  Mircea Iorgulescu a fost un om  care a cunoscut bine jocurile literaturii, a fost un om pasionat. Putem spune despre el acest lucru.

A fost un om pasionat de literatură, un om pasionat de oameni. Într-un anume mod putem spune că a căzut în capcana  acestor jocuri ale literaturii, ale puterii, dar le-a făcut cu pasiune. Sunt convins că Mircea Iorgulescu  a fost un om care a luptat de partea cea bună a moralităţii, a adevărului, a literaturii, a valorilor.

L-am cunocut mai târziu sub formă de coleg la RFI, a lucrat la Radio Europa Liberă, a colaborat cu BBC şi întotdeauan vocea sa a fost una distinctă. A fost un om care la microfon spunea parcă mai mult decât ceilalţi, prin timbrul vocii sale, prin unghiul în care aborda subiectele. A fost în acelaşi timp un editorialist şi un analist.

Aş spune că Mircea Iorgulescu ne lasă câteva cărţi interesante în care mai mult decât alţii a ştiut să intre într-o anume radiografie a spiritului românesc. “Marea Trăncăneală” este una cărţile sale în care analizează modul în care Caragiale ne hăituieşte încă, este prezent în cultura noastră, în reflexele noastre.

Mircea Iorgulescu a scris despre toţi membrii generaţiei mele, a semnat prefeţe. Au fost ani când citea practic două trei cărţi pe săptămână, până când la un moment dat a obosit şi a decis că va scrie altfel, tot despre literatură.

Sunt foarte mâhnit când aflu această veste într-un moment când asupra sa apăsau nişte, să le spun, polemici. Lui Mircea nu i-au plăcut aceşti ultimi ani în care lumea literară s-a depărtat puţin de el, ceea ce l-a făcut să rămână el însuşi.

Toate conversaţiile mele pe care le-am avut, chiar şi în această ultimă perioadă când era mai mâhnit, nu i-a tăiat nimic din caracterul lui, din temperamentul lui, din pasiunea sa pentru literatură. Este omul care a iubit literatura.

Este omul care în afară de faptul că a fost un critic, a fost un om de talent, un talent de polemist. El era şi memoria unei bune părţi a literaturii române. Patru decenii de literatură erau înmagazinate în inima şi în memoria sa.

Despre Mircea Iorgulescu la rece se vor scrie lucruri mult mai interesante mai târziu. Deocamdată eu la cald, aflând acum zece minute această veste,  nu pot să spun, eu, Matei Vişniec, decât atât".       

Matei Vişniec despre Mircea Iorgulescu